Relatiile economice romano-franceze

De sute de ani, Franta a fost un model pentru noi, construindu-si in timp un mit cultural, de libertate si democratie. Incepind cu secolul al XVIII-lea, limba franceza a inceput sa fie intens folosita in Romania atit ca limba de circulatie internationala, cit si pentru comunicare interna. Astazi, in ciuda invaziei anglofone, limba franceza are inca un statut privilegiat, fiind supranumita "langue de coeur". Circa 30% dintre romani vorbesc curent limba lui Voltaire.

Toate acestea se constituie drept premise pentru o cooperare economica intensa, in pofida perioadei negre din timpul regimului comunist si a sechelelor ramase de la acesta. Astfel, cu prilejul vizitei in Romania a presedintelui Jacques Chirac, din 1997, a fost lansat Parteneriatul Special dintre cele doua tari, reluat si intarit cu prilejul vizitei presedintelui Nicolas Sarkozy din acest an. Anterior, fusesera semnate un Acord cultural (1967), un Acord privind evitarea dublei impuneri pe venit si pe avere (1974) si un Acord privind protejarea si promovarea reciproca a investitiilor (1996). Cooperarea bilaterala in domeniul stiintei si tehnologiei se desfasoara in cadrul Programului Brancusi. Dupa aderarea Romaniei la U.E., schimburile comerciale dintre cele doua tari se desfasoara pe baza reglementarilor comunitare in materie.

Dupa 1990, Franta a ocupat in mod constant locurile 3-4 in clasamentul partenerilor comerciali ai Romaniei, volumul schimburilor crescind an de an, atit la importuri cit si la exporturi. Anul trecut, de pilda, schimburile noastre comerciale s-au cifrat la 5454,4 milioane euro, fata de 4602,9 mil. euro in 2006 si 3852 mil. euro in 2005. Pe relatia cu Franta, Romania are un deficit de 915,4 mil euro in 2007, si el in crestere fata de anii anteriori.

In 2007, Franta a ocupat a treia pozitie in comertul nostru exterior, dupa Germania si Italia. Structura exporturilor romanesti (2269,5 mil. euro) cuprinde: masini, aparate si echipamente electrice (24,9), materii si articole textile (20,6%), vehicule si echipamente de transport (13,7%), metale comune si articole din metal (6,8%), materiale plastice (5,5%), incaltaminte (5%), produse minerale (3,6%) s.a. Structura importurilor provenind din Franta (3184,9 mil. euro) este constituita in principal din: masini, echipamente si aparate electrice (28,2), vehicule (23,3 %), produse chimice (12,1 %), confectii si produse textile (9,6%), metale comune si articole metalice (8,6%), materiale plastice (5,7%) s.a.

La sfirsitul anului, in Romania activau 5373 societati comerciale cu capital francez, a carui valoare se ridica la 1813,5 mil. euro (Franta ocupind locul 4 ca tara de origine a investitiilor straine). Suplimentar, numeroase investitii franceze sint efectuate prin cumparari sau constituiri de intreprinderi franceze implantate in diverse ramuri, datorita, in principal, activitatii marilor grupuri industriale si de servicii.

Investitiile franceze sint pezente in special in telecomunicatii (Alcatel, Orange), constructia de masini (Alstom), materiale de constructii (Romcim, Lafarge, Saint Gobain), constructia de automobile (Dacia-Renault), componente auto (Faurecia, SNR), industria aeronautica (Eurocopter), alimentari cu apa (Veolia Water), distributie gaze (GDF), retail (Carrefour, Gema-Bricostore, Cora, Auchan), industria lemnului (Parisot), anvelope (Michelin), constructii civile (Bouygues, Vinci), industria agro-alimentara (Danone, Serve), sectorul bancar (Societe Generale), hotelarie (Accor) s.a.

Societatile franceze au fost puternic implicate in procesul de privatizare a unor intreprinderi romanesti din sectoare diverse. Majoritatea au investit in activitati productive, destinate exporturilor pe terte piete, utilizind mina de lucru romaneasca. Avem si investitii in noile tehnologii ale informatiei si telecomunicatiilor (Energom, Ubisoft, Elbromplast, Plexirom s.a.)

Interesul societatilor franceze pentru Romania este evident si clar, chiar daca se putea, desigur, mai mult. Numeroase intilniri de afaceri au reliefat dorintele convergente ale celor doua medii de afaceri de a-si dezvolta legaturile. La toate acestea trebuie adaugate schimburile culturale, aflate in mare ascensiune.

Pe de alta parte, Franta constituie primul nostru partener in ce priveste cooperarea descentralizata, cu peste 400 de relatii stabilite la nivel local (293 infratiri, 12 asocieri, 83 de colaborari, 27 de parteneriate s.a.). In 2003 s-a constituit Forumul romano-francez al cooperarii descentralizate, avind ca obiectiv dezvoltarea de noi proiecte la nivel local.

Iata, deci, o succinta trecere in revista a relatiilor economice romano-franceze. Potentialul e mult mai mare si eu cred ca Franta poate sa devina in urmatorii ani al doilea partener comercial si investitional al Romaniei, dupa Germania. Este nevoie insa de strategii mai coerente de ambele parti.

Publicitate și alte recomandări video