Un eveniment inexplicabil

Aniversarea a 120 de ani de la fondarea Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala din Republica Moldova a reprezentat prilejul pentru a infatisa opiniei publice harta etnica a Moldovei, socotita ca fiind „prima harta a constiintei etnice a populatiei" din tara vecina. Aceasta harta a fost realizata in conformitate cu datele oficiale ale recensamintului general al populatiei (octombrie 2004) si a vazut lumina tiparului la Viena, sub egida Academiei de Stiinte a Austriei. Adaugam si faptul ca harta prezinta situatia la nivel de localitati – atit numarul populatiei, cit si ponderea fiecarei etnii in cadrul localitatii respective.

Autorii hartii sint Dorin Lozovanu, cercetator stiintific la Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala, si Thede Kahl, profesor la Universitatea din Viena si cercetator la Academia de Stiinte a Austriei, acestia plecind de la o initiativa existenta inca din anul 2003. Este interesant de semnalat faptul ca harta prezinta nu doar teritoriul Republicii Moldova, dar si teritorii adiacente – din Romania (judetele Botosani, Iasi, Vaslui, Galati, Bacau, Neamt, Vrancea, partial Suceava, Tulcea) si din Ucraina (regiunile Odesa, Vinita, Cernauti, Kirovograd, Nicolaev). Harta a aparut, asadar, prin sustinerea financiara  a Academiei de Stiinte din Austria si sub egida Guvernului acestei tari, fiind „o harta stiintifica, oficiala si cu circulatie internationala"  (dupa expresia unuia dintre autori, Dorin Lozovanu). Harta a fost publicata in limbile engleza si germana si urmeaza sa fie insotita de un volum intitulat „Constiinta etnica a populatiei din Moldova", in care vor fi prezentate detaliat si descrise  lucruri care pot fi urmarite pe harta, precum si aspecte privind evolutia istorica, aspecte de descriere a fiecarei etnii etc. Volumul, ce urmeaza sa apara in curind tot la Viena, mai contine alte 15 harti la scara mai mica, in special la nivel teritorial-administrativ, privind situatia pentru fiecare etnie in parte. Mentionam si faptul ca harta a fost deja prezentata in mediul academic din Austria si Germania, fiind socotita „o lucrare relevanta pentru cunoasterea realitatilor etnice din Moldova la nivel european si international".

Plecind de la intentia autorilor si a institutiei finantatoare a acestui proiect – am numit Academia de Stiinte a Austriei -, de a disemina aceasta harta catre institutii stiintifice prestigioase din Europa, SUA, Australia, Noua Zeelanda etc., apare o problema care nu poate fi ignorata. Desi recunoscuta de Dorin Lozovanu („o lacuna este divizarea artificiala dintre romani si moldoveni, ceea ce duce la o discrepanta nefireasca, intrucit este vorba de acelasi grup etnic, fiind oportun sa fie inscrisi in aceeasi categorie"), situatia a ramas neschimbata, intrucit, „fiind o harta a unei institutii oficiale, am respectat strict datele recensamintului oficial, nu am putut interveni". Reflectam aici asupra urmatoarei chestiuni: intelegem ca a trebuit sa fie respectate niste criterii stiintifice, dar autorii (sau macar unul dintre ei!) stiau foarte bine cum s-a ajuns la cifrele recensamintului din octombrie 2004 – moldoveni 76,1%, romani – 2, 4% (romanii ar reprezenta a patra etnie din tara, dupa moldoveni, ucraineni si rusi)! Recensamintul s-a efectuat in timpul guvernarii comuniste si foarte multi dintre cetatenii recenzati s-au declarat „moldoveni" pentru a nu suferi apoi „injonctiuni" din partea autoritatilor, mai ales ca cei care consemnau rezultatele recensamintului au indemnat, foarte adesea, pe oameni sa nu se declare, sub nici o forma, romani! Sa mai amintim ca seful echipei de monitorizare a recensamintului (echipa trimisa de Consilul Europei), John Kelly, a avut reactii deosebit de critice cu privire la faptul ca recensamintul realizat de autoritatile comuniste continea date eronate, false, cu privire la componenta etnica a Republicii Moldova?

Astfel stind lucrurile, harta la care facem referire nu reflecta, sub nici o forma, „constiinta etnica" a populatiei existente astazi in Republica Moldova, mai ales daca tinem cont si de un alt „principiu" respectat de autori: in localitatile unde o minoritate etnica are o pondere de sub 3%, aceasta nu este reprezentata pe harta, ceea ce face ca situatia „pe teren" sa fie mai complexa decit statistica oficiala! Dar poate ca intrebarea cea mai importanta pe care trebuie sa ne-o punem este urmatoarea: de ce a aparut o asemenea harta, neconforma cu realitatea etnica si istorica – asa cum am vazut – intr-un moment cind relatiile dintre Republica Moldova si Romania au intrat pe un fagas normal, de apropiere fireasca, pasii facuti in ultima vreme fiind semnificativi – suprimarea vizelor pentru cetatenii romani care merg in Republica, ratificarea la nivel de guvern (nu si de parlament, insa) a conventiei de mic trafic la frontiera, vizita premierului moldovean Vlad Filat la Bucuresti? Asadar, cui prodest?