Scoli pustii

Unul dintre cele mai ingrijoratoare fenomene cu care se confrunta sistemul de invatamant barladean este cel al scaderii populatiei scolare. Practic, de la un an la altul, scolile inregistreaza un numar tot mai mic de copii inscrisi. Si nu pentru ca oamenii nu isi mai dau copiii la scoala, ci pentru ca indicele natalitatii este din ce in ce mai scazut.

Asa se face ca in ultimii ani, scolile din Barlad au inceput sa inregistreze o diminuare constanta a numarului de elevi. Daca fenomenul se resimte in mai toate institutiile locale de invatamant, totusi sunt cateva unitati care au cel mai mult de suferit si unde urmarile se resimt cel mai drastic. Este cazul asa numitelor scoli de cartier, de genul Scolii generale 4, nr. 6 sau nr. 7. Aici, sa tot fie vreo doi – trei ani de cand in fiecare toamna numarul "bobocilor" este tot mai mic. La fiecare inceput de an scolar, unitatile mentionate abia reusesc sa inchege cate o clasa pentru primul an din ciclul primar.

Sa luam, spre exemplu, cazul Scolii generale nr. 4 "Tudor Pamfile". Pana acum cateva zile, pentru anul scolar 2008 – 2009, nu s-au inscris la clasa I decat 13 copii.

"Noi am inceput sa resimtim acest declin de pe la sfarsitul anilor ’90 – inceputul anilor 2000. De atunci, populatia scolara a fost intr-o continua scadere. Am ajuns in ultimii ani sa reusim sa facem doar cate o clasa de a I-a. Din pacate, este un fenomen care ne afecteaza destul demult si care nu poate fi contracarat. Pentru ca, pana la urma, nu poti obliga pe nimeni sa faca copii cat mai multi. Traim cu totul alte vremuri si trebuie sa ne adaptam cum putem", ne-a declarat Mihai Mintuta, directorul Scolii generale nr. 4.

Aceeasi situatie se intalneste si la Scoala generala nr. 7 "Capitan Grigore Ignat", unde, la fel, erau inregistrati doar 12 copii pentru clasa I. Iar fenomenul s-a resimtit acut tot dupa anii ’90. S-ar putea spune ca scoala ar avea un handicap din punct de vedere al amplasamentului, fiind situata in cartierul Deal.

"Este nedrept sa se considere in acest mod. Suntem o scoala ca toate celelalte, avem toate conditiile asigurate pentru copii, incepand de la un corp de cadre didactice bine pregatite, pana la dotarile necesare. Dar, nu avem ce face pentru ca populatia scolara a scazut foarte mult in ultimii ani. Daca inainte de ’89, dar si dupa aceasta perioada, aveam cate doua – trei clase pentru fiecare an de studiu, acum situatia este totalmente diferita. Dar, noi speram ca lucurrile se vor indrepta in cele din urma", ne-a spus Constantin Busca, directorul Scolii nr. 7.

Si uite asa, incet dar sigur, scolile barladene incep sa se depopuleze. Trebuie spus ca la aparitia acestui fenomen a mai contribuit o cauza. Este vorba despre aparitia unei mentalitati in ultimii ani prin care scolile au fost impartite de localnici in asa numite unitati de elita, pe de o parte si scoli "proaste".  Asa se face ca in timp ce unele scoli au cate trei sau chiar patru clase pe o singura serie (unele cu peste 25 de copii), prin alte unitati de invatamant bate vantul.

"Daca ar fi sa se respecte cumva zonarea, sa-i spunem asa, noi ar trebui sa avem in fiecare an sigur doua clase pe serie. Numai in acest an, din recensamantul pe care l-am facut in aria noastra, am identificat peste 30 de copii care ar fi trebuit sa se inscrie la scoala noastra. Dar, nu putem si nimeni nu poate obliga parintii sa isi dea copiii acolo unde vrem noi. Este dreptul fiecaruia de a alege cursurile carei scoli sa urmeze copilul sau", ne-a mai spus Mihai Mintuta, directorul Scolii nr. 4.

Depopularea unitatilor de invatamant duce la diminuarea normelor didactice, sau altfel spus, numarul posturilor de cadre didactice dintr-o scoala scade simtitor.

"Atat timp cat nu ai elevi, automat nu poti avea un colectiv de cadre didactice numeors. Nu mai este justificat un numar mare de profesori sau invatatori. Tocmai din aceasta cauza apar situatii cand cadre didactice calificate sunt nevoite, pentru a-si completa norma didactica, sa ia ore la mai multe scoli din oras", ne-a mai spus directorul Scolii nr. 4

De altfel, chiar la aceasta institutie de invatamant, doar cei doi profesori de matematica si romana au catedra completa, in timp ce restul dascalilor au fost nevoiti sa-si completeze norma la alte scoli din oras.

Chiar daca in ultimii trei, patru ani s-a observat un oarecare reviriment (numarul copiilor inscrisi la gradinitele din oras a mai crescut putin), fenomenul este departe de a fi eradicat.

Mai marii din invatamantul romanesc au avansat de ceva timp varianta ca, in asemenea situatii, scoala respectiva sa isi piarda personalitatea juridica si sa fie "inghitita" de o alta institutie.

Sursa: Obiectiv de Vaslui