De Sănătate

Punem punctul pe știi

Cancer: ce înseamnă imunoterapia şi terapia ţintită?

miercuri, 08 februarie 2017, 17:14
7 MIN
 Cancer: ce înseamnă imunoterapia şi terapia ţintită?

În prezent, tratamentele în cancer au evoluat mult, posibilităţile terapeutice incluzând terapii diverse, denumirile acestora bulversând bolnavii. Imunoterapia, terapia ţintită şi terapia antiangiogenetică sunt opţiuni în lupta împotriva cancerului. În ce tipuri de cancer pot fi acestea eficiente şi care dintre acestea sunt utilizate la Institutul Regional de Oncologie Iaşi aflaţi din articolul următor:

Diagnostic şi tratamente oncologice la IRO Iaşi – unde ne situăm?

Reporter: Mulţi dintre pacienţi sau familiile acestora, atunci când se confruntă cu diagnosticul de cancer, se gândesc să plece la clinici din străinătate pentru tratament. Turcia, Germania, Austria sunt câteva dintre numele ţărilor unde pacienţii şi familiile lor speră să beneficieze de un tratament mai performant. Tratament care să le ofere mai multe şanse la viaţă. Unde este adevărul?

Prof. dr. Lucian Miron, şeful Clinicii de Oncologie, Institutul Regional de Oncologie Iaşi (IRO): „Da, sunt situaţii cu care ne confruntăm. Cred că două sunt motivele: discreditarea continuă a societăţii medicale româneşti şi modul în care sunt prezentate tratamentele de către respectivele clinici. În ceea ce priveşte primul motiv, subliniez că la Institutul Regional de Oncologie Iaşi avem o echipă multidisciplinară formată din specialişti foarte bine pregătiţi, la curent cu toate terapiile şi tehnicile de diagnostic şi tratament. În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv, trebuie să recunoaştem că există locuri în care medicina a fost transformată în comerţ. Tot ce pot spune este că din punct de vedere al diagnosticului şi terapiei oncologice, ce se face acum la Iaşi, se face şi în acele clinici din străinătate. Numai că acolo lucrurile sunt „ambalate“ mai frumos“.

Rep.: Ce înseamnă imunoterapie? Se practică la Iaşi?

Prof. dr. Lucian Miron: „Obiectivul acestui tip de terapie este de a activa sistemul imun, să lupte contra cancerului. Celula tumorală dispune de capacitatea de a inactiva sistemul imun. Această modalitate de activare a devenit posibilă prin cunoaşterea mult mai aprofundată a biologiei sistemului imun. Din păcate nu este aplicabilă în toate tipurile de cancer. Cercetarea este foarte intensă şi de la an la an tot mai multe tipuri de cancere pot fi tratate cu imunoterapie. La ora actuală terapiile imune sunt susceptibile să vindece cancerele în stadii avansate. Dar această vindecare apare la un număr limitat de pacienţi 25-30% dintre aceştia. Acesta este stadiul actual. Probabil procentul va creşte. Problema majoră este cum selectăm aceşti pacienţi care vor beneficia de pe urma imunoterapiei, la care dintre aceştia va reacţiona sistemul imun. Este dovedit ştiinţific că un răspuns foarte bun la imunoterapie îl are are – melanomul malign cutanat. În timp ce marea majoritate sunt forme frecvente evoluează local şi nu dau mortalitate, melanomul malign cutanat este o formă de cancer care metastazează rapid şi este şi chimio şi radiorezistent. Până la apariţia imunoterapiei, nu aveam un tratament cu adevărat eficient pentru melanomul malign cutanat. De asemenea, au răspuns bun cancerele bronhopulmonare, renale şi o parte din cancerele mamare. Încet-încet cred că va creşte numărul tipurilor de cancere care va răspunde bine la imunoterapie“.

Reporter: Imunoterapia are riscuri?

Prof. dr. Lucian Miron: „Da, imunoterapia are şi riscuri mari. Sunt aşa numitele fenomene secundare autoimune pe care le dezvoltă un umăr mic de pacienţi. Apar reacţii autoimune ca: pneumonite autoimune, nefrite, cardite autoimune . Teoretic dar şi practic,nu doar celula malignă ci toate sistemele pot fi subiectului unui atac din partea sistemului imun activat. Din fericire, astfel de cazuri sunt rare: 2-3 la 1.000 de pacienţi. Ca orice terapie şi gest terapeutic şi imunoterapia are un grad de risc. Totuşi, punând în balanţă binele şi răul pe care îl face, trebuie să acceptăm acest risc. La Iaşi sunt pacienţi care au beneficiat de acest tip de terapie. Sunt pacienţi care au fost incluşi în cadrul studiilor internaţionale la care a participat şi IRO. Imunoterapia este foarte scumpă şi din acest motiv doar unele ţări au adoptat programe de finanţare pentru imunoterapie. România nu se află printre aceste ţări, dar noi am găsit soluţia pentru cazurile grave care ar fi putut răspunde la acest tratament, participând la studii de cercetare“.

Rep.: Dacă un pacient intră într-un studiu de cercetare vizând o anumită terapie, medicament, înseamnă că este cobai?

Prof. dr. Lucian Miron: „Ar trebui să renunţăm la această idee care este total greşită. Medicamentul respectiv a fost studiat nu numai pe animale ci şi pe subiecţii umani. Vorbim de studii avansate în care pacientul beneficiază de un tratament care îi oferă unica şansă atunci toate toate celelalte tipuri de tratament au fost epuizate. Practic, vorbim de cazuri în carfe nu mai există altă soluţie. Vorbim de medicamente confirmate deja ca fiind foarte active şi eficiente pe respectivele cazuri“.

Rep.: Ce înseamnă terapie ţintită?

Prof. dr. Lucian Miron: „Acest tip de terapii au precedat imunoterapia. S-au bazat pe faptul că celula malignă prezintă acele căi de semnal – o serie de receptori pe care îi exprimă numai celula malignă. Dacă doriţi, într-un limbaj mai simplu, celula malignă are „semnalizatoare specifice“ pe care o anumită moleculă medicamentoasă le recunoaşte şi atacă doar celula canceroasă. Acest tip de terapie transformă cancerele avansate care au şanse de supravieţuire foarte scurtă (4 maxim 6 luni) în boli cronice, prelungind cu ani speranţa de viaţă. De asemenea, acest tip de terapie funcţionează, atâta timp cât este urmată. Vorbim deci de o administrare continuă. Dezavantajul este că tumora după o perioadă lungă de timp îşi construieşte o rezistenţă şi la această terapie. De aceea, în prezent gândul nostru se îndreaptă spre alte terapii. Avem ca variantă imunoterapia pentru forme avansate în anumite tipuri de cancere. Dar, părerea mea personală este nici imunoterapia nu reprezintă un capăt de linie. Este gândul meu. Sunt deja la orizont alte terapii despre care cu siguranţă vom vorbi în curând. Terapia ţintită a debutat în cancerul mamar, având efecte într-un anumit tip de cancer, produs de o anumită genă modificată. Tot în cadrul terapiilor ţintite, eficientă în anumite situaţii poate fi şi terapia antiangiogenetică. Aceasta blochează dezvoltarea noii vascularizaţii ce hrăneşte tumora. Prin acest tip de medicaţie, tăiem sursa de oxigen a celulei maligne şi o „ucidem“ prin asfixiere. Este o altă modalitate de luptă. La Iaşi, aceste tipuri de terapie ţintită se practică de mulţi ani de zile. Pentru a şti dacă una dintre aceste terapii este eficientă efectuăm tiparea genetică. Din fericire Iaşul a reuşit să inaugureze vara trecută cea mai mare platformă de cercetare moleculară cu dotare unică în România. Datorită acestei platforme este posibilă realizarea unui set uriaş de analize moleculare de ultimă oră. Analize pe care pacientul nu le plăteşte. De altfel, la Iaşi practicăm de mult timp aceste tip de analiză pentru orice pacient. Investigaţia ne ajută să aflăm ce fel de medicament îi va face bine respectivului pacient. Dacă respectivul tip de cancer va reacţiona la chimioterapie, la terapie moleculară ţintită sau la imunoterapie.

Ce trebuie să ştie un fumător despre depistarea cancerului bronhopulmonar

Cancerul bronhopulmonar ocupă primul loc în rândul tipurilor de cancer depistate în Zona Moldovei. Fumatul este principalul factor de risc. Radiografiile pulmonare periodice pot depista la timp un astfel de cancer.

Dr. Mugur Bosînceanu, medic primar în chirurgie toracică, Institutul de Oncologie Iaşi: „Fumătorii ar trebui în primul rând să renunţe la acest obicei nociv. Nu trebuie să fim asceţi. Fumezi de plăcere, ocazional. Dar ţii sub control viciul. Însă văd oameni care fumează automat, multe ţigări, mulţi ani de zile.Fumatul este singurul factor de risc pe care îl putem elimina în cazul cancerului bronhopulmonar. La fumători, riscul de a face acest tip de cancer depinde de numărul de ani de fumat şi numărul de pachete. Un fumător de un pachet de ţigări pe zi, timp de 15 ani, deja are un risc import de a dezvolta un cancer bronhopulmonar. Orice mare fumător ar trebui să facă două controale pe an. Două radiografii urmate de un consult la un pneumolog cu experienţă. Subliniez că chiar şi un nodul de dimensiuni mici depistat la radiografie, ar trebui investigat. Pentru că este riscant. În cazul cancerului bronhopulmonar, ratele de supravieţuire sunt mult mai mici la un nodul de 3-4 cm, faţă de un nodul de 1 cm. Cu cât nodulul depistat este mai mare, cu atât problemele sunt mai mari. Acum 20 de ani când am început această profesie, un nodul pulmonar solitar era etichetat ca având 3 cm. Acum se consideră că şi nodulii pulmonari de 1 cm, depistaţi la radiografii, sunt foarte periculoşi. 20% dintre aceştia pot fi maligni. Şi atunci s-au schimbat perceptele. În prezent se consideră că orice nodul pulmonar depistat trebuie investigat, tratat. Şi cea mai simplă metodă este rezecţia acestuia. Mai ales cu tehnicile moderne, video-asistate, rezecţia nodulului implică doar o spitalizare de 3-4 zile. Sunt tehnici minim invazive care nu lasă sechele funcţionale. Pentru fumători, mesajul este următorul: radiografii pulmonare odată la şase luni. Şi în cazul în care s-a descoperit un nodul, ar fi bine se ne adresăm de urgenţă chirurgului toracic. La IRO Iaşi suntem doi colegiu cu experienţă în acest domeniu şi tehnicile de investigare şi rezecţie a nodulului sunt minim invazive şi nu necesită decât o spitalizare de 3-4 zile. Dar dacă acest gest este făcut la timp, poate însemna diferenţa dintre viaţă şi moarte“.

Comentarii