Grajduri, cea mai mare poartă din Iaşi spre UE. Românii de aici au fost „invadaţi” şi au ajuns minoritari la ei acasă

„Traficul de cetăţenie“ practicat în ultimii ani tot mai insistent în unele comune ieşene a dus la apariţia unei anomalii pentru judeţul Iaşi. Recent, comuna Grajduri a devenit prima unitate administrativ-teritorială din judeţul Iaşi în care românii sunt minoritari, deşi numărul efectiv al locuitorilor care trăiesc acolo nu a suferit modificări importante. La începutul acestui an, „Ziarul de Iaşi“ trăgea un semnal de alarmă pentru prima dată referitor la numărul mare de basarabeni care îşi fac buletin de Grajduri pentru a putea pleca la muncă în Uniunea Europeană: aproximativ 800 de cetăţeni la acea dată. În luna aprilie, au sosit date oficiale cu listele electorilor pentru alegerile europarlamentare, creşterea fiind, de fapt, de 1.700 de persoane, majoritatea moldoveni.

În această casă părăsită îşi au domiciliul 800 de basarabeni

În prezent, primarul spune că s-a ajuns la 3.500 – 3.800 de basarabeni pe ale căror cărţi de identitate româneşti scrie în dreptul domiciliului „Comuna Grajduri“. Ultimele date privind populaţia comunei, de la recensământul din 2011, arată că în Grajduri locuiau 3.500 de persoane, din care circa 400 de etnie romă, ceea ce înseamnă că cei 3.000 de locuitori români sunt minoritari în prezent. Cu toate acestea, prin comună nu se vede urmă de basarabean. Nici măcar primarul care, teoretic, ar trebui să-şi cunoască toţi cetăţenii, nu ştie vreun basarabean care să se fi mutat în comuna pe care o conduce. „Probabil o fi vreunul, nu ştiu“, ne-a răspuns contrariat edilul Constantin Zamfirache, care a recunoscut că „sunt conştient că ei aparţin comunei Grajduri doar scriptic“.

În două case stau 1.300 de moldoveni

Această „bişniţă cu cetăţenie“ s-a dovedit a fi o adevărată afacere pentru unele persoane, pe lângă avantajele pe care le obţin basarabenii care solicită cartea de identitate. Iniţial, aveau de câştigat basarabenii care intermediau obţinerea documentelor şi locuitorii comunei care acceptau să ia în spaţiu cetăţeni moldoveni. Ulterior, pe fir au intrat şi angajaţi ai primăriei, cel mai important „jucător“ pe această piaţă fiind chiar inginerul Vasile Romanescu, cel care se ocupă efectiv de primirea dosarelor şi care între timp a ajuns să aibă luaţi în spaţiu peste 200 de moldoveni, într-un imobil pe care îl deţine în satul Pădureni. Din acest an, business-ul s-a dezvoltat, iar basarabenii şi-au cumpărat locuinţe părăsite unde „îngrămădesc“ sute de moldoveni, cu scopul de a scăpa de plata procentului care i s-ar fi cuvenit localnicului care prelua în spaţiu.

„Eu ştiu că la Valea Satului există două case părăsite cumpărate de moldovenii care intermediază obţinerea buletinelor. Una are acum peste 500 de locatari şi una peste 800, cam aşa sunt estimările noastre“, a spus sec edilul Zamfirache. Cu toate acestea, legislaţia este foarte permisivă din acest punct de vedere şi nu impune efectuarea unor controale în privinţa numărului de persoane care pot locui la o adresă. „Ştim foarte bine această situaţie, dar dacă actele depuse la dosar sunt corecte, nu avem nicio altă obligaţie. Putem solicita poliţiei să efectueze cercetări doar dacă există suspiciuni legate de identitatea solicitantului, dar dacă actele din dosar corepsund cu ceea ce cerem noi, nu este nicio problemă. Această avalanşă de cereri a început de 4-5 ani şi ar putea fi stopată dacă, de exemplu, va fi aprobat actul normativ care le permite doar moldovenilor cu permis de şedere să obţină cartea de identitate românească, dar deocamdată nu a fost pus în discuţie acest act“, ne-a explicat Carla Tisan, director al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Populaţiei Iaşi.

Avantaje şi dezavantaje

După ce numărul basarabenilor „adoptaţi“ de comuna Grajduri a crescut alarmant, populaţia comunei a ajuns să numere între 6.500 şi 7.000 de suflete. În urma acestei modificări, primarul Constantin Zamfirache a demarat deja procedurile pentru a ridica rangul comunei, situaţie care ar aduce unele avantaje, dar şi numeroase dezavantaje. „Avantajele ar fi că va creşte numărul consilierilor de la 13 la 17, creşte salariul primarului şi vom primi mai mulţi bani din cotele defalcate când se va face bugetul pe 2015, de asta şi vrem să schimbăm rangul mai repede. De exemplu, dacă anul trecut am primit 17.000 lei, acum am primi aproape 25.000 lei, cred. În schimb, dezavantajele cred că ar fi mai multe: cresc taxele şi impozitele locale, iar la acest capitol avem deja probleme (n.r. – în 2012, romii au plătit doar 1% din taxele şi impozitele aferente palatelor şi maşinilor de lux pe care le conduc, de aici creându-se mare parte din deficitul de 1,4 milioane lei)“, a explicat primarul Constantin Zamfirache.

De asemenea, un alt dezavantaj va fi afectarea procesului electoral, deoarece cei 3.500 de basarabeni trăiesc scriptic în comună şi nu se vor prezenta la vot, astfel că oricine ar candida pentru postul de primar nu va putea câştiga din primul tur. În glumă sau în serios, primarul recunoaşte că, dacă s-ar da liber la votul prin corespondenţă, ar putea ieşi primar chiar un basarabean. „Nu poate fi exclusă nicio posibilitate, văd că e la modă să fim conduşi de alţii (n.r. – făcând referire la alegerea preşedintelui PNL Klaus Iohannis, etnic sas)“, a spus edilul Zamfirache, fost primar PNL, transferat la PSD odată cu aprobarea „Ordonanţei traseiştilor“. Tot legat de procesul electoral, la Grajduri nu a fost organizată nicio secţie de votare duminică, în ziua organizării alegerilor noului preşedinte al Republicii Moldova. „Era corect să avem o secţie la aproape 3.500 de moldoveni, dar nu a cerut nimeni aşa ceva. Nu puteam să ne autosesizăm noi pentru că nici nu aveam de ce“, a răspuns Zamfirache. Totodată, edilul spune că, până acum, peste 100 de basarabeni au făcut dosare la primărie pentru alocaţie, iar din străinătate au ajuns şi amenzi pe care basarabenii le-au primit şi pe care trebuie să le plătească la bugetul local. „Nu am un număr exact al amenzilor, dar multe le trimitem înapoi pentru că nu au adresa completă, scrie doar comuna Grajduri. Nici poştaşul nu-i găseşte, şi nici nu are cum, dacă «stau» 800 într-o casă“, a concluzionat Zamfirache.