Caută 
Un examen care zdruncină încrederea tinerilor în sistem
Note imposibil de explicat pe tezele de la titularizare. De cine depinde notarea?
4 MIN
„Ziarul de Iaşi“ a descoperit mai multe cazuri ciudate de evaluare a lucrărilor de la titularizarea din acest an. Iată un exemplu greu de înţeles: nota 7,60 la examenul propriu-zis a devenit nota 4,15 la contestaţie, ca în final să ajungă nota 8,60 la recorectare. Un alt exemplu straniu este al unei candidate care iniţial a avut nota 7,95, după contestaţie 9,20, iar la recorectare a ajuns până la 9,90. S-ar putea spune că două comisii nu au înţeles că au în faţă o teză aproape perfectă. Și exemplele pot continua. Examenul de titularizare are o mare importanţă, viitorul profesorului depinzând de această notă. Deşi instituţia pe care o conduce nu are responsabilităţi directe în astfel de situaţii aberante, şefa ISJ Iaşi are câteva propuneri pentru responsabilii din minister, în vederea remedierii unor astfel de erori?
După desfăşurarea examenului de titularizare, am primit pe adresa redacţiei câteva sesizări din partea cadrelor didactice care au susţinut examenul, cu privire la diferenţe considerabile ale notelor obţinute iniţial şi cele de după contestaţii. Acestea au semnalat diferenţele de un punct sau chiar două pe care unii candidaţi le-au obţinut la notă, ce au modificat clasamentul celor cu şansă de a putea obţine un post de titular.
În urma solicitării unei situaţii detaliate de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, care a fost soluţionată abia ieri, se poate observa că există mai multe note care au crescut cu mai mult de un punct în urma contestaţiilor, dar şi situaţii la limita absurdului, cum ar fi o notă de 7,60 la limba şi literatura franceză, transformată la contestaţie în 4,15, iar la recorectură în 8,60.
Un sistem cu multe anomalii
Reprezentanţii Ministerului au precizat că lucrările scrise de la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezrvate din învăţământ preuniversitare au fost evaluate în 11 centre din ţară, la nivelul inspectoratelor şcolare din Alba, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Prohova, Sibiu şi Vâlcea, aceleaşi locuri unde s-au corectat şi contestaţiile. Lucrările au fost corectate pe discipline.
Spre exemplu, la Iaşi s-au corectat majoritatea domeniilor legate de arte vizuale, educaţie muzicală, fizică şi istorie. La nivelul profesorilor din judeţul Iaşi s-au înregistrat 204 contestaţii din partea celor 1.054 de candidaţi, iar soluţionările au fost împărţite – fiind atât în favoarea candidatului, cât şi împotriva acestuia.
Dacă între prima notă primită şi cea de după contestaţii exista o diferenţă mai mare de un punct, se constituia o comisie de recorectare ce evalua pentru a treia oară teza. În ciuda acestui sistem, s-au raportat totuşi o serie de anomalii, pe care le prezentăm în continuare.
Claudia Bogleş, care a dat examenul pentru a obţine un post de învăţător, a obţinut iniţial 5,95, apoi la contestaţie 7,25, iar la recorectură 7,30. O diferenţă mare a fost şi în cazul notei Feliciei-Giorgiana Ipate, la biologie, care a luat iniţial 7,25, la contestaţie i-a fost mărită nota până la 8,80, iar comisia de recorectură i-a stabilit nota finală la 8,50. Bianca-Elena Lăbuşcă, la biologie, a obţinut o diferenţă de peste două puncte între nota iniţială şi cea finală. Aceasta a luat întâi 5,40, contestaţia i-a oferit 7,80, iar nota finală a fost stabilită la 7,60. Au existat şi cazuri în care notele au fost corectate în minus şi pragul de 7, cel de titularizare, nu a fost o miză pentru candidaţi. Spre exemplu, Mihaela Bărbieru, la religie ortodoxă, a obţinut iniţial 3,45, la contestaţie, nota i-a fost scăzută cu aproape un punct, la 2,35, iar nota finală a fost stabilită la recorectură de 2,20.
Trei corecturi, trei note diferite, trei puncte diferenţă
Însă cele mai mari discrepanţe apar în două cazuri la nivelul judeţului. Anca Raluca Sandu, la limba şi literatură română, a obţinut iniţial 7,95, la contestaţia nota i-a fost crescută la 9,20, iar comisia de recorectură a stabilit că aceasta avea o teză aproape perfectă, oferindu-i nota finală de 9,90. Cealaltă anomalie se remarcă în cazul lui Carmen Veronica Onofrei, la limba şi literatura franceză, care avusese iniţial 7,60, contestaţia i-a scăzut aproape trei puncte şi jumătate, punându-i nota 4,15, dar comisia de recorectură i-a stabilit nota finală la 8,60, cu un punct mai mare decât cea iniţială.
Deşi nu are o responsabilitate directă în aceste notări ciudate, contactată telefonic de „Ziarul de Iaşi“, prof.dr. Camelia Gavrilă, inspector şcolar general la Iaşi, a precizat că există o doză de subiectivism mai mare la domeniile umaniste, iar marja de interpretare într-un barem la pedagogie, această componentă existând şi la domeniile reale, variază. „Este frustrant, pentru că sunt domenii umaniste care pot să permită diferenţe mai mari, iar lucrurile se schimbă, cei care aveau notă de titularizare putând să ajungă sub linie “, a precizat inspectorul şcolar general.
În ceea ce priveşte diferenţele vizibile între felul în care sunt acordate notele şi cu privire la tratarea aceleiaşi teze cu trei note care variază cu cel puţin un punct una faţă de cealaltă, prof.dr. Camelia Gavrilă a spus că pot exista mai multe explicaţii, una dintre ele fiind inclusiv greşeala umană. „Ar putea să fi fost o eroare la transcrierea de pe borderou, sau ca teza să fi ajuns la o comisie mai severă, sau una mai puţin experimentată. Este nevoie ca evaluatorii să fie experimentaţi, însă nu poţi să interzici la nivel de centru de corectare tinerii valoroşi, dar fără multă experienţă. În tendinţa de a schimba mereu centrele de evaluare pentru a nu exista comentarii, se lasă impresia seriozităţii şi a obiectivităţii, dar nu ai nişte zone pilot unde să ai profesori şi evaluatori buni, gata formaţi“, a adăugat aceasta.
Prof.dr. Camelia Gavrilă susţine că o soluţie ar fi păstrarea unor regiuni permanente de evaluare, unde, prin programe naţionale, să se formeze evaluatori experimentaţi, pentru că „este o diferenţă între a corecta teza unui elev şi cea a unui profesor, a cărui soartă depinde de nota primită“.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
