N-ai cu ce sau n-ai cu cine?

Raspunsurile cele mai la indemina: cladirea Nationalului este in reparatii capitale, Ateneul Tatarasi tot nu are un director plin, astfel ca nici un spectacol nou nu poate fi contractat. In plus, companiile de teatru independent nu sint inca suficient de puternice. Ca bonus la capitolul productie: Teatrul Ludic din cadrul Casei de Cultura a Studentilor (cu spectacole si in Casa de Cultura "Mihai Ursachi") si Compania "Fapt" (a produs spectacolul 4×4 de la Baia Turceasca, in regia Alexandrei Badea si desfasoara proiectul de teatru pentru tineret "Demo").

Teatrul National – "Nu raspunzi la SMS"

Nationalul iesean nu mai functioneaza de ceva vreme in cladirea istorica, dar a inaugurat dupa multe luni de asteptare celebrul Cub negru. Premierele de tinuta nu se vad, in ciuda faptului ca directorul institutiei, Cristian Hadji-Culea, promitea la instalare colaborarea cu mari regizori romani contemporani (doar montarea lui Mihai Maniutiu, Macbeth, e o certitudine). "Andrei (Serban, n.r.) aproape ar fi venit", "sint in continuare in discutii cu Silviu Purcarete", "Felix Alexa va veni in toamna cu certitudine", "probabil Alexandru Dabija" – astfel descria de curind directorul Nationalului, in "Suplimentul de cultura", proiectele de viitor, scuzindu-si totodata absentele repetate din oras: "Puteam sa fiu si pe Marte. Problema este daca merge bine sau prost institutia". Deocamdata, reluarea stagiunii a insemnat pentru Teatrul National o premiera trecuta la categoria "cancan"-uri: Bad Bed Stories, in regia lui Chris Simion, cu participarea Mihaelei Radulescu. Simion a trecut astfel de la montarile de pe acoperisul Nationalului bucurestean ("La Motoare") la scena Nationalului iesean.

Ca jurnalist, constati ca Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iasi este o institutie elitista. Asta pentru ca este mai usor sa patrunzi printre garzile de corp ale presedintelui decit sa ti se faca legatura cu unul dintre directorii institutiei. Telefoanele suna in gol, iar apelurile se sfirsesc cu promisiuni incalcate. De altfel, putem face apel tot la spusele directorului Cristian Hadji-Culea: "Teatrul sufera vehement din cauza lipsei de comunicare. Sigur, nici eu nu sint un spirit comunicativ, dar stiu perfect, nu ma bazez pe mine. Nu am veleitati de comunicator, tocmai de aceea nu am vrut sa fac politica". Comunicarea "virtuala" e ceva mai eficienta, prin site-ul institutiei. De aici aflam ca luna noiembrie nu aduce alte noutati, Iov si salubrizarea, Visind la umbra morilor de vint si Chirita si ceilalti fiind cel putin la a doua stagiune.

Ateneul Tatarasi – reluari, in lipsa unui nou director

Ateneul este in hibernare. La jumatate de an dupa plecarea directorului-emblema al institutiei, numele lui Benoit Vitse este inca pe buzele tuturor. Inclusiv ale directorului interimar, Petrica Andries, al carui mandat continua, in ciuda promisiunilor insistente ca se va organiza foarte repede un concurs. In situatia de interimat, Ateneul nu poate contracta noi spectacole de teatru, piesele care au facut furori odata sint reluate in speranta ca nostalgicii vor dori sa le revada. Dupa un ciclu de trei spectacole cu punerea in scena a lui Passport, regizat de Benoit Vitse, urmeaza reluarea unei alte piese de teatru regizate de controversatul fost director al institutiei – Hai sa facem sex!. "Este un spectacol pe care il recomand tuturor categoriilor, dar care este, evident, avangardist. Asta deoarece abordeaza tematica sexualitatii din unghiuri de vedere foarte diferite. Indraznesc sa spun ca orice persoana, indiferent de virsta sau de orientare sexuala, se regaseste cumva in acest spectacol, care este o comedie savuroasa", comenteaza Petrica Andries.

Stagiunea de toamna este un memento al celor din vremea lui Vitse. Pe 12 si 13 decembrie, iubitorii de teatru vor putea revedea Norvegia. Azi. Singura premiera, ce a avut loc pe 20 noiembrie, a fost una pregatita de mult si, foarte important, in lipsa unor resurse materiale. "Daca am avut oportunitatea unui spectacol, cum a fost cel cu detinuti (Haina de om – n.r.), discutat, controversat, din punctul nostru de vedere este important faptul ca am avut o sala plina si ca spectacolul, desi jucat de niste amatori aflati intr-o conditie delicata, a avut un nivel al calitatii mai are decit ne asteptam. Am incercat, cu buget zero si resurse zero, sa facem un eveniment", explica Andries. In lipsa unei activitati teatrale consistente, Ateneul Tatarasi se orienteaza spre vernisaje si concerte.

Benoit Vitse, omul care populariza actiunile institutiei pe care o conducea inclusiv impartind fluturasi la concertele in aer liber unde intilnea o mare parte a publicului-tinta al Ateneului, tinerii, mai este vizibil acum doar pe afise, ca regizor. "Intr-adevar, domnul Vitse avea un talent deosebit de a face din orice lucru oarecum marunt un eveniment. Bineinteles ca avea si ce comunica, pentru ca, in momentul in care ai o premiera pe luna, asa cum se intimpla in stagiunile de primavara si toamna trecute, atunci aveai motive in plus sa faci o conferinta de presa sa anunti viitoarele proiecte sau sa gasesti metode neconventionale de a-ti promova spectacolele", confirma Andries.

Primaria despre Ateneu: "S-au plins mereu de bani"

Lipsa banilor este invocata de directorul interimar drept motiv principal pentru lipsa de vizibilitate cu care se confrunta Ateneul in ultimele luni. Cu toate acestea, reprezentantul Primariei Iasi sustine ca este o problema de gestionare a bugetului. "In anul 2008, fondurile pentru Ateneul Tatarasi au fost de 815.000 RON, cea mai mare suma alocata vreodata", explica Mihai Pricop, seful Biroului de Cultura, Culte si ONG-uri. "Cei de la Ateneu s-au plins mereu de bani", adauga el. In conditiile in care, in situatia de interimat, opt dintre cei 19 oameni din organigrama Ateneului lipsesc, iar un concurs nu se poate organiza, lucrurile sint greu de urnit. Iar tinerii si persoanele din cartierul unde se afla institutia culturala, ce sint identificati drept cei mai avizi consumatori ai ofertei de teatru de la Ateneu, nu au decit sa spere la mai bine. Concursul este asteptat acum pentru luna ianuarie, dupa o serie de aminari. Directorul interimar este insa convins ca alegerea unui conducator va pune capat problemelor si va aduce o noua linie de ghidaj.

"Luceafarul" mizeaza pe dramaturgia contemporana

La Teatrul "Luceafarul", situatia este ceva mai buna. In urma unui proiect ce a cistigat aprobarea comisiei ce s-a ocupat de organizarea "Iasi 600", teatrul a primit 210.000 RON pentru organizarea unui festival. "Am obtinut o finantare substantiala si am organizat, in octombrie, prima editie a Festivalului de Teatru pentru Copii si Tineret «Luceafarul». Am considerat ca trebuie s-o lansam asa cum se cuvine la apa. A fost o editie foarte buna, cu participari internationale deosebite – au fost artisti din Statele Unite, Franta, Spania, Elvetia, Rusia, Cipru si Romania – colegii de la Cluj, Tirgu Mures, Sibiu, Galati si Botosani. Am avut doua premiere in acest festival, fiind gazde ne-am luat nu partea leului, dar am considerat ca trebuie sa ne prezentam foarte bine", declara Oltita Cintec, directorul adjunct artistic al teatrului.

Cele doua premiere au fost Vrajitoarea pofticioasa, jucata pe un text de Dan Lungu, un mai vechi colaborator al institutiei, si Furtuna de Shakespeare, ambele bucurindu-se de un public numeros. Proiectele viitoare in ceea ce priveste teatrul pentru tineret sint, in mare masura, legate de proiectul "DramatIS". Spectacolele-lectura s-au bucurat de un succes atit de mare, incit a aparut ideea crearii unui atelier dramatic in care tinerii talentati sa fie atrasi catre dramaturgie. Miza a fost punerea in scena a celui mai bun text produs de acestia, alesi din rindurile studentilor la Teatru si Litere, la urmatorul spectacol de gen, ce se va desfasura in ianuarie. "Sint trei texte care sint interesante, care sint bine scrise si ezit in legatura cu modul in care trebuie sa procedez. Cred ca vom face un spectacol cu scene din cele trei texte, ca sa-i incurajam pe fiecare dintre acesti tineri sa continue sa scrie", spune Oltita Cintec.

Tinerii care au intrat in proiect au fost motivati mai mult de personalitatile prezente la ateliere (Iulia Popovici, Ion Sapdaru) sau de vizibilitatea pe care ti-o da statutul de scriitor. "Pina cistigi faima ca dramaturg… Eu le-am si zis de la inceput «De credeti c-o sa va imbogatiti din chestia asta sau o sa deveniti faimosi peste noapte, va inselati». Sint tineri care si-au dat seama ca pot scrie si pentru teatru si cred ca dramaturgia romaneasca duce lipsa de texte care sa fie inspirate, care sa fie in spiritul vremurilor de acum, al acestor ani", adauga directoarea.

DOUA RASPUNSURI DE  LA…

Oltita Cintec, director adjunct, Teatrul "Luceafarul"

Se afla teatrul intr-o criza?

Teatrul poate fi privit si prin dimensiunea lui de compensare. Din fericire pentru public si chiar pentru teatre, pretul biletelor nu este unul prohibitiv. Poate ca lumea, biata de ea, se gindeste sa vina la teatru intr-o seara tocmai ca sa mai iasa din nebunia asta provocata de criza economica.

Atita timp cit institutia ofera ceea ce asteapta publicul, raminind, fireste, la nivelul creatiei autentice, eu cred ca lumea vine la teatru. Lumea nu vine pentru ca in oferta de pe afis nu regaseste nimic din ceea ce ar putea-o interesa. Chestia cu "Lumea nu mai vine la teatru, lumea nu mai consuma cultura" nu este adevarata.

Eu cred ca oferta culturala trebuie adaptata. Sint segmente de public. Trebuie sa te gindesti si sa lucrezi foarte variat, pentru ca salile mari, de 800-900 de locuri, o sa fie tot mai greu de umplut. Pe de o parte, pentru ca publicul este foarte variat, foarte segmentat, si pe de alta parte, pentru ca este destul de dificil sa gasesti o productie care sa placa si adolescentului, si unei persoane de 60 de ani. In ziua de astazi este aceasta tendinta de intimizare, simtim nevoia de apropiere, de spatii mai mici.

Petrica Andries, director interimar, Ateneul Tatarasi

Credeti ca alegerea unui nou director va readuce empatia publicului cu Ateneul?

Incepind cu luna ianuarie, eu am convingerea ca vom avea un nou director si atunci vom putea sa evaluam daca orientarea de viitor va include si premiere ale Ateneului Tatarasi, asa cum eram obisnuiti pe vremea

domnului Vitse sau daca activitatea in acest domeniu al artei – teatrul – va fi oarecum mai restrinsa.

Candidati pentru aceasta functie?

Nu voi candida, deoarece consider ca la dimensiunea Ateneului si tinind cont de faptul ca este o institutie de cultura, este nevoie de o personalitate de prim rang din domeniul culturii, or eu nu am o pregatire in acest sens. Asa cum un director de spital e bine sa fie in primul rind un doctor, pentru a cunoaste in detaliu toate problemele, e bine ca si intr-o institutie de cultura sa conduca un om autentic de cultura.

Orase mai mici decit Iasul gazduiesc evenimente teatrale de anvergura

In 2008, la Iasi au avut loc un singur festival de teatru de amploare si alte doua de nisa.

Festivalul "EuroArt"

Este o initiativa independenta, aflata la a doua editie (sustinuta totusi din bani publici de Ministerul Culturii si Cultelor si de Primaria Municipiului prin proiectul "Iasi 600"). Editia din 2007 a "EuroArt" a fost criticata in presa si de catre specialisti. Organizatorul, Adi Afteni, prin Fundatia Culturala Timpul, a realizat in 2008 un festival mult imbunatatit, atragind productii consacrate (cum ar fi spectacolul Teatrului Act, Capra sau cine e Sylvia cu Marcel Iures). Insasi afluenta extraordinara a publicului din cei doi ani a demonstrat ca nevoia de a vedea teatru de calitate este una mare la Iasi, insa institutiile consacrate reusesc arareori sa o satisfaca. Ramine ca Festivalul "EuroArt" sa capete si mai multa consistenta prin atragerea unui board artistic si astfel sa aiba sansa de a intra cu adevarat in circuitul festivalier romanesc, astfel ca si orasul Iasi sa figureze cu un eveniment anual. 

Festivalul "Avram Goldfaden"

Teatrul National "Vasile Alecsandri" a reluat in 2008 Festivalul "Avram Goldfaden", un eveniment ce risca sa devina un adevarat brand al orasului. Gloria de altadata a festivalului a fost tradata insa de aceasta editie timida, o timiditate care ar putea fi explicata fie prin capacitatea organizatorica redusa a actualului director, Cristian Hadji-Culea, fie prin finantarea necorespunzatoare.

Festivalul International de Teatru pentru Copii si Tineret

Una dintre putinele reusite reale ale programului "Iasi 600" este Festivalul International de Teatru pentru Copii si Tineret, organizat de Teatrul "Luceafarul" din Iasi. Un eveniment binevenit, care isi poate cistiga in timp o nisa foarte pretioasa.

Criticul de teatru Mihaela Michailov, colaborator permanent al "Suplimentului de cultura", ne demonstreaza prin patru exemple faptul ca orase mai mici decit Iasul gazduiesc evenimente teatrale de amploare, care beneficiaza de bugete mari:

Festivalul "Zile si Nopti de Teatru European" de la Braila

A avut loc in septembrie 2008 si s-a deschis cu premiera spectacolului regizat de Radu Afrim, Omul perna. A inclus atit productii romanesti, cit si productii ale unor teatre din Balcani si Sud-Estul Europei, pe care festivalul se axeaza.

Festivalul "Pledez pentru tine(ri)" de la Piatra Neamt

La Piatra Neamt a avut loc in luna octombrie cea de-a doua editie a acestui festival de teatru, cu doua sectiuni de concurs (scoli de teatru si tineri pina in 35 de ani) si o sectiune dedicata regalului teatral.

Intilnirea teatrala "TAMper 2" de la Sfintu Gheorghe

Desfasurata la Sfintu Gheorghe in septembrie si concentrata pe prezenta unui creator de teatru din Romania si a unui creator de teatru din Ungaria, i-a avut invitati anul acesta pe Gianina Carbunariu si pe Bodo Viktor. Aflata la cea de-a doua editie, intilnirea este organizata de catre Teatrul "Andrei Muresanu" din Sfintu Gheorghe.

Festivalul International "Shakespeare" de la Craiova

S-a aflat in 2008 la editia a VI-a, reunind regizori care au revolutionat gindirea teatrala a ultimilor 30 de ani – Declan Donnellan, Oskaras Korsunovas etc. In 2010 festivalul va cuprinde un spectacol regizat de Bob Wilson la Teatrul National din Craiova, precum si alte montari ale unor regizori de referinta.