Revansa mediocrilor: adio, TVR Cultural

luni, 17 decembrie 2012, 19:11
3 MIN
 Revansa mediocrilor: adio, TVR Cultural

Motivul? Redresarea financiara si imposibilitatea de a mai sustine un proiect cultural nu doar al TVR-ului, ci, de 10 ani incoace, al Romaniei intregi. Domnul Claudiu Saftoiu, presedinte-director general, manager desemnat politic de USL, a economisit bani? Desigur, a scutit o cheltuiala de 1,7% din bugetul unei institutii in deriva de imagine si care are un deficit de citeva zeci de milioane de euro.

Chirurgia redresarii putea fi inceputa de oriunde, dar initiatorul ei a inceput-o de la singurul canal de emisie care ii aducea prestigiu si valoare, contra unei investitii aproape modice. A mizat pe dezbinarea perpetua si recunoscuta a elitelor si a intelectualilor din Romania si a reusit: nu a fost prea mult zgomot dupa suspendarea TVR Cultural, disparitie plombata abil si cu promisiunea publica de a transfera o mare parte a programelor defunctului canal pe viitorul TVR2 Cultural. In curind putem numara 100 de zile de la acest angajament rasunator, timp in care generalistul TVR2 a ajuns, din punct de vedere editorial, o corcitura lamentabila, iar dominantul serviciului public, canalul TVR1, a inregistrat valori medii de rating de 0,8, cit ale sugrumatei nise culturale, suspendata in luna septembrie.

Poate ca domnul Claudiu Saftoiu, manager general de citeva luni al corporatiei TVR, a facut o importanta economie, cu cei 350.000 de euro/an – bugetul real de productie al TVR Cultural -, iar eu, manager de mai multi ani al defunctului post, nu ma mai pricep la cifre. Mai mult decit atit: domnia sa, presedintele-director general, a fost convingator si eroic pentru multi dintre noi, prin gestul de a-si asuma o amputare in carne vie in procesul de redresare si reevaluare din TVR. Eu insami l-am crezut si m-am supus examenelor rusinii, ca sa reconstruim televiziunea brand de tara. Dupa 18 ani de jurnalism, dupa 11 ani de cind le predau studentilor si masteranzilor de la Universitatea din Bucuresti teoria si practica televiziunii, iar cartile mele consacrate audiovizualului au intrat in toate bibliografiile de profil, m-am supus evaluarii, cu test-grila si examen oral, alaturi de Eugenia Voda, Marina Constantinescu, Catalin Stefanescu si multi, multi alti colegi in fata profesionalismului carora ma inclin si le cer scuze ca nu ii numesc aici.

Finalitatea increderii noastre si a devotamentului fata de o institutie careia i-am oferit totdeauna fidelitatea, energia si creditul numelor noastre? In aceasta seara, managerul general al TVR a facut cunoscuta cererea sa de renuntare la licenta de emisie a TVR Cultural, anulind astfel categoric si fara recurs posibilitatea existentei unei nise tematice in cadrul serviciului public de televiziune, fara a fi cerut insa acordul, pentru acest gest radical, Consiliului de Administratie al TVR, asa cum se impunea legal, si fara a fi cerut nimanui o solutie de mentinere si redresare.

Inteleg bine, sintem in impas, faliti si in cadere de imagine, dar constat ca, intr-un context european in care perspectiva si extensia apartin niselor de televiziune, noi ne complacem in recul si mergem contra vintului, anulind ceea ce ne adusese notorietate timp de un deceniu. Ca manager detinator al unei strategii, domnul Saftoiu are dreptul sa adopte inclusiv solutii extreme si nepopulare, dar nu astfel, prin gesturi ilegale si de robinsonada, care nu stiu cita redresare economica prompta au adus, dar in mod sigur ne-au facut sa spunem adio oricarei sperante ca am mai avea vreo alternativa la consumerismul generalizat si la cultura divertismentului.

Batrina institutie TVR trebuie reformata, de acord, traim sub vremuri de recesiune si austeritate – e evident -, dar intr-un asemenea moment sa renunti la pastrarea dreptului de a mentine, fie si criogenata pentru un timp, o licenta de emisie culturala inseamna sa glorifici gestul sinucigas de a-ti aduce singur calul troian in cetate. Dar mai este Televiziunea Romana o cetate? A cui? Si pentru cine? Am mers ieri cu incredere la vot, gindind ca in acest fel voi avea raspuns la intrebarile mele si, dupa cum puteti constata, inca astept, cu optimism, raspunsul.

10 decembrie 2012

Comentarii