Caută 
7 MIN
"A nous la liberte!", au exclamat, in gluma, autorii seriei Valerian si Laureline, scriind "Fin de fins" pe ultima plansa a celui de al 21-lea album. Un sfirsit de album, un sfirsit de serie, dupa patru decenii de eroice aventuri in slujba science-fiction-ului si a benzii desenate. Un album pe care Pierre Christin (scenariu) si Jean-Claude Mezieres (desenator) l-au publicat la inceputul acestui an si care este deja un succes de librarie.
Pentru Christin si Mezieres povestea a inceput in 1965, cind cei doi, amici din copilarie, s-au reintilnit in Statele Unite. Primul venea sa predea la Universitatea din Salt Lake City, al doilea abandonase Franta si muncea pe post de cowboy in Utah. Un an mai tirziu, la intoarcerea in tara, cei doi au inceput impreuna sa faca BD, intrind in echipa strinsa in jurul revistei "Pilote". Cautind un subiect pentru o serie cu "va urma", Christin & Mezieres au votat pentru science-fiction, ambii fiind mari consumatori de literatura de gen. Restul e, cum se spune, istorie.
Seria SF care ii boteaza pe francezi
In materie de SF, se poate spune ca SUA bate oricind Franta, cind vine vorba de film. Dar cind te referi la banda desenata, intreg Hollywood-ul are de ce privi cu invidie inspre Hexagon.
In topul celor mai mari serii SF din banda desenata franceza (si sint foarte multe), aventurile lui Valerian si Laureline ocupa poate primul loc, atit ca valoare, cit si ca popularitate. Creata la sfirsitul anilor ‘60, in paginile legendarei reviste "Pilote", aceasta saga a cunoscut un succes fenomenal: cele 21 de albume s-au vindut pina azi in aproape trei milioane de exemplare si au fost traduse in peste 16 limbi, fiind citite cu sufletul la gura de cititori din Islanda si pina in Turcia, din Brazilia si pina in Lituania. Si au devenit si personajele unei serii "anime" de citeva zeci de episoade.
Cum poti masura popularitatea unei serii, se intreba autorul unui articol aparut in revista "Zoo", pe linga vinzari si urmele lasate in inconstientul colectiv? Simplu, te uiti in datele Institutului National de Statistica – in Franta traiesc nu mai putin de 750 de Valeriani si 948 de Laureline, multi nascuti la inceputul anilor ‘80, majoritatea in anii ‘90. Iar daca Valerian este un nume cu o oarecare origine slava (Walleran), Laureline s-a nascut numai din imaginatia lui Christin si Mezieres. "Cautam un nume care sa fie in acelasi timp sensibil si medieval", recunoaste Christin.
Divertisment pentru vrajitoare
Medieval? Da. Laureline, unul dintre cele mai importante personaje feminine ale BD-ului francez (daca Barbarella este prima eroina sexy, Laureline este, de fapt, prima eroina atit frumoasa, cit si inteligenta), s-a nascut in Evul Mediu unde urma sa fie arsa pe rug ca vrajitoare cind a fost salvata de un om din viitor, agentul spatio-temporal Valerian. Din acel moment, cei doi au fost nedespartiti vreme de patru decenii, trecind printre cele mai bizare, pasionante si nebunesti aventuri cu putinta. Iar daca seria s-a numit la inceput doar Valerian, de la albumul Par des temps incertains, titlul ei s-a schimbat in Valerian et Laureline.
In cursul celor 21 de aventuri ale lor, Valerian si Laureline au fost agenti ai Serviciului Spatio-Temporal (SST) din Galaxity, o metropola din secolul XXVIII cind Pamintul, in urma unei "ere negre", a devenit o mare putere galactica. Agentii SST se deplaseaza in timp si spatiu, servind interesele metropolei, dar nu au voie sa modifice evenimentele din trecut. Valerian si Laureline exploreaza diverse planete, participa la evenimente istorice, ajuta popoare din alte lumi, sint ambasadori sau regleaza conflicte politice. Fara a apela niciodata la forta – ambele personaje reprezinta foarte bine principiile celor doi autori. Cind insa agentii intervin in trecut pentru a impiedica producerea unui cataclism nuclear, ei modifica viitorul: Galaxity si chiar planeta Pamint dispar iar in ultimele albume din serie, Valerian si Laureline pleaca in univers pentru a gasi o cale de a aduce Terra inapoi in realitate.
Viata fara sfirsit
Albumul aparut anul acesta, L’Ouvre Temps, reprezinta atit finalul seriei, cit si concluzia acestui ciclu in care cei doi agenti spatio-temporali salveaza Pamintul din "Marele Nimic". Un final apoteotic si aproape sarbatoresc in care Mezieres & Christin readuc in scena cele mai populare personaje din patru decenii de aventuri. O apoteoza. Si doua personaje care, la capat de saga, redevin copii. "Chiar daca cei doi nu sint nemuritori, ei pot duce o viata fara sfirsit", spune Christin.
Sentimentul dominant la finisul acestei curse SF de 40 de ani? Usurare, din partea ambilor autori, trecuti astazi de 70 de ani. "Resimt sindromul mamei insarcinate care tocmai si-a asezat nou-nascutul in leagan", glumeste Mezieres. "Vorbind cu Christin, ne-am zis ca nu-l abandonam pe Valerian, insa, la 70 de ani, am nevoie de alte experiente artistice, sa ies din cadrul BD-ului, sa fac ilustratii, sa experimentez cu alte forme narative."
Cit despre Pierre Christin, nici el nu va duce dorul lui Valerian. Scriitor si profesor universitar proaspat iesit la pensie (e specialist in stiinte politice si literatura franceza), Christin va avea intotdeauna cite un scenariu pentru alti autori de BD. Colaborarile lui trecute cu Tardi, Boucq si, mai ales, cu Enki Bilal au intrat deja in istoria celei de a 9-a arte. In plus, Christin vrea sa se indrepte spre literatura si lucreaza la un nou roman, un SF al carui erou este… Valerian.
Mesagerii actualului
Cum se explica popularitatea extraordinara a acestei serii? Poate prin scenariile lui Pierre Christin, care si dupa 40 de ani a stiut sa scrie aceleasi aventuri proaspete, dinamice si in acelasi timp complexe. Se mai poate explica prin doua personaje extrem de reusite, greu de egalat in BD-ul francez si nu numai. Prin talentul de desenator al lui Mezieres si prodigioasa lui imaginatie. In profundul umanism al celor doi creatori si, mai ales, in originalitatea seriei, deseori imitata si "furata".
Pe urma, Valerian a avut de cistigat si prin faptul ca a refuzat sa fie o simpla serie de aventuri. Intotdeauna albumele au reflectat evenimente din actualitatea socio-politica a epocii. Christin, ziarist, permanent cu ochii pe stiri, transforma in scenariu futurist fiecare problema extrasa din realitate: poluare, imperialism, rasism, fundamentalism religios, ecologie, puterea prea mare a mass media etc. O adevarata radiografie a prezentului, vazuta prin prisma viitorului.
"In fond, Valerian este o buna reprezentare a Frantei care cauta sa se smulga deliciilor presupuse ale trecutului fara a avea insa si mijloacele de a o face", sustinea cunoscutul scriitor francez Gerard Klein, intr-un eseu dedicat seriei. "Poate ca acest serial memorabil va fi considerat in viitor o marturie exemplara a mentalitatii franceze la finalul secolului XX. Valerian si Laureline sint mesagerii actualului."
"Hollywood-ul fura de la noi, dar acesta e pretul succesului"
"Valerian a inspirat Avatar", asta spune ziaristul Olivier Delacroix, in paginile cotidianului "Le Figaro", subliniind asemanarile dintre seria BD franceza si filmul lui James Cameron. Nimeni nu rosteste cuvintul "furt", desi Christin si mai ales Mezieres stiu prea bine ce inseamna ca Hollywood-ul sa iti sufle ideile.
"Inca de la primele albume", ofteaza Mezieres, "ne-am obisnuit ca cinematograful, acest urias vampir, sa imprumute temele si imageria viitorului creat de noi. De la Razboiul stelelor la Avatar. Dar sa spunem ca asta e pretul succesului."
Cind Razboiul stelelor a aparut in 1977, lui Mezieres i-a placut filmul, dar nu a ezitat sa remarce ca multe din cele pe care le vedea pe ecran i se pareau mult prea cunoscute. Cel mai mult, nava lui Valerian semana cam prea tare cu "Soimul Mileniului" a lui Han Solo. Nu era singurul care descoperise aceste asemanari. Iar in ce priveste ultima trilogie Star Wars, se stie, Doug Chiang, "designerul-sef", avea albumele cu Valerian in atelierul sau.
La fel au stat lucrurile cu Ziua Independentei, cu Conan si, mai nou, cu Avatar. In cazul filmului lui Cameron, multi au remarcat asemanarile dintre film si albumul Bienvenue sur Alflolol, aparut in 1972 si al carui subiect era "ecologia politica". "Albumul era o fabula despre jefuirea unui teritoriu, o metafora a cuceririi Vestului sau a Republicii Congo de catre Leopold al II-lea", spune Mezieres. "Tematica nu e proprie numai albumului nostru, dar Avatar a prezentat totusi aceeasi poveste pe care noi am scris-o in urma cu 35 de ani. Oricum, versiunea noastra e mai amuzanta."
Concluzia? Will Eisner, mare autor de BD si teoretician al celei de a 9-a arte, remarca, intr-un articol aparut in revista franceza "Bedeka", faptul ca designul planetelor, al creaturilor si al obiectelor imaginate de Mezieres a stat in asemenea masura la baza codurilor vizuale ale genului incit se poate spune ca Valerian reprezinta cea mai mare influenta pe care a suportat-o cinematograful american in materie de science-fiction.
De aceeasi parere a fost si alt fan al seriei, regizorul Luc Besson, care, pentru a realiza Al Cincilea Element, a apelat la serviciile lui Mezieres si ale altui titan al imaginarului francez, Moebius.
