Primul lucru pe care-l subliniază specialistul de la UAIC este acela că încă nu avem suficiente informaţii pentru a putea să ne dăm seama dacă impozitarea progresivă poate fi implementată cu succes. Spre exemplu, prof.dr. Alin Andrieş spune că este foarte important de realizat ce tip de cotă progresivă se introduce, dacă va fi una cu două praguri, 10% şi, spre exemplu, 30% peste salariul mediu, sau dacă este una care va creşte în trepte mici. Mai mult, acesta dă dreptate politicienilor care explică faptul că România este una dintre ţările cu impozitele cele mai mici pe venit. Dar atunci când discutăm pe impozitarea integrală a veniturilor vorbim şi de contribuţiile la sistemul de sănătate de 10% şi de cele la pensii de 25%, unde suntem lideri în Uniunea Europeană.

Sunt ţări unde oamenii preferă să nu avanseze în carieră, din cauza impozitării mai mari

„Dacă vorbim de un sistem cu două tranşe, vorbim de două efecte directe: persoanele cu salarii ridicate, dacă se integrează în tranşe mai mari, vor plăti şi un impozit mai mare, şi vor fi într-o oarecare măsură penalizate. Vor plăti un impozit, atât procentual, cât şi în valoare mult mai mare. Se descurajează într-o oarecare măsură obţinerea unor venituri mai mari sub forme salariale. Avem exemplul Portugaliei, unde oamenii preferă să nu avanseze în carieră fiindcă asta presupune şi creşteri salariale, iar cu ele vine creşterea impozitului, şi mai mult pierzi decât câştigi”, a explicat prof.dr. Alin Andrieş.

El ar vedea mai degrabă implementat un model progresiv pe impozit, dar regresiv privind asigurările sociale – pensiile şi sănătatea – astfel încât procentul de impozitare pe venituri să rămână la un nivel similar, sau chiar să scadă. „Trebuie să vedem care sunt scopurile: dacă vorbim de creşterea veniturilor la bugetul de stat sau dacă vrem ca această modificare să reducă inechităţile sociale. Eu nu am văzut o discuţie pe acest subiect, şi trebuie răspuns la întrebarea de bază: de ce vrem să schimbăm impozitarea?”, a completat prof.dr. Alin Andrieş.

„Nu mereu creşterea impozitului determină creşterea veniturilor la buget”

Dacă vorbim de creşterea veniturilor la bugetul de stat, economistul explică faptul că trebuie întâi analizată o eficientizare a metodei de colectare a taxelor deja impuse – unde suntem codaşi în Europa. „Şi apoi, nu mereu creşterea impozitului determină creşterea veniturilor”, a explicat acesta.

A dat exemplul anterior din România, când nu era introdusă cota unică. Unele persoane alegeau să lucreze ca persoane fizice autorizate, altele să încaseze salariul la negru, iar unii fentau complet sistemul: luau salariul mic „pe cartea de muncă” şi completau veniturile prin sporuri, bonusuri sau alte forme contractuale care nu intrau sub incidenţa aceluiaşi tip de impozitare.

Se mai ridică o altă problemă: ce facem cu persoanele care au 4-5 contracte de muncă cu operatori diferiţi, sau chiar cu acelaşi angajator? „Va fi destul de dificil, iar majoritatea ţărilor care au sistem progresiv de impozitare nu aplică stopajul la sursă. Franţa şi Elveţia sunt exemple relevante în acest caz: primeşti salariul brut, declari anticipat ce venturi te aştepţi să realizezi, iar apoi la final de an plăteşti integral impozit pe toate veniturile făcute, indiferent de numărul de contracte. Practic, persoanele fizice sunt asimilate persoanelor fizice autorizate. Doar că, la noi, cu stopajul actual la sursă, va fi greu de aplicat un astfel de sistem”, a punctat prof.dr. alin Andrieş.

Este nevoie de rezolvarea inechităţilor sociale

El a subliniat, de mai multe ori, că este nevoie de un studiu serios de impact, de folosit măcar informaţiile aflate deja la Ministerul Finanţelor cu privire la numărul de salariaţi şi la veniturile acestora. Fiindcă o creştere înceată, în trepte mici, de 10-11-12 la sută, va fi mai uşor de implementat decât una majoră, în trepte de 10-20-30 la sută.

De altfel, profesorul spune că nici acum nu avem cotă unică de impozitare, în ciuda explicaţiilor din lege. „De ce nu avem? Păi sunt deja două clase: unii, din anumite sectoare, au cota zero de impozitare, iar alţii au cota 10%. Dacă s-ar mai introduce o cotă de 5% pentru o parte dintre sectoare, credeţi că s-ar împotrivi cineva? Nu s-ar opune nimeni; problema se pune la creşteri. Dar este o cu totul altă discuţie dacă obiectivul este reducerea inechităţilor sociale”, a completat prof.dr. Alin Andrieş.

Acesta spune că, odată cu aderarea la UE, în ultimii 15 ani societatea s-a polarizat şi mai mult. Creşterea veniturilor şi a calităţii vieţii în general s-a resimţit peste tot, dar a apărut o şi mai pronunţată creştere a inechităţii şi a inegalităţii: persoanele din zona urbană, din marile oraşe, cu posibilităţi de deplasare şi cu perspective de deplasare se diferenţiază complet de cei din zonele rurale care devin izolate, cu oportunităţi şi educaţie mai scăzute. „Discuţia nu este simplă. Eu aş prefera, spre exemplu, să îmi crească impozitul pe venit şi să scadă CAS-ul, depinde per total ce se întâmplă cu fiscalizarea. Dacă am 45% şi mai îmi pun deasupra o impozitare de 10-15%, e clar: sunt contra. Dar dacă va creşte impozitarea pe venit cu 15% şi scade de la asigurările sociale, e altfel. Dar este normal să existe dezbateri cu privire la sistemul fiscal bugetar. Trebuie să fie dezbateri guvernamentale pentru a eficientiza, pentru că mereu este loc de mai bine: nu poţi spune că am introdus un sistem acum 15 ani şi nu îl îmbunătăţim”, a conchis prof.dr. Alin Andrieş.