Cum amenajezi casa cu plăci derivate din lemn

Trebuie subliniat de la început ce nu sunt toate aceste trei materiale: lemn natur. Chiar dacă îşi au originea şi materia primă în pădurile de foioase şi conifere, plăcile de PAL, MDF şi OSB sunt produse semifabricate din lemn şi nu exclusiv compuse din acest material. Asta presupune că în procesul de fabricaţie resturile de lemn – aşchii sau rumeguş – sunt amestecate cu agenţi chimici şi adezivi şi presate la cald. Prin urmare, toate conţin un compus chimic care nu este tocmai ecologic, numit formaldehidă. El este responsabil de mirosul acela înţepător de mobilă nouă şi nu este deloc un semn foarte bun. Se degajă în timp şi poate deveni toxic pentru organism. Nivelul emisiei de formaldehidă este un indicator al calităţii materialului. Din fericire, acest aspect a fost reglementat la nivel european. Clasa E1 înseamnă un nivel de emisie sigur, pană în 0,1 ppm. Ce depăşeşte această limită este considerat periculos pe termen lung şi se încadrează în clasa E2.

Ce material să alegi în funcţie de proiectul tău

* Pal – diversitatea mare de culori şi modele face ca PAL-ul să fie cea mai accesibilă alternativă la lemnul masiv atunci când vine vorba despre mobilier. Este folosit des pentru realizarea mobilierului de birou, din şcoli şi instituţii, dar şi pentru cel casnic.Pentru că este sensibil la umezeală şi pentru că nu i se pot aplica fronturi decorative prin frezare, poţi folosi PAL-ul pentru pereţii corpurilor de mobilier, compartimente interioare, structuri de susţinere (atenţie la greutate, însă) sau pereţi laterali ascunşi.

* MDF – este o practică destul de des întâlnită ca interioarele obiectelor de mobilier să aibă structură de PAL, iar suprafeţele exterioare să fie fabricate din MDF. Plăcile din MDF au o valoare estetică mai ridicată şi de aceea sunt folosite de regulă în zonele vizibile ale mobilierului. În plus, rezistenţa mai mare la umiditate le face perfecte pentru mobilierul de bucătărie şi pentru cel de baie. Arată foarte bine pe feţele de uşi, blaturi şi rafturile expuse.

* OSB -materialul este folosit cu precădere în construcţie datorită proprietăţilor mecanice ridicate şi a rezistenţei şi a bunei izolaţii termice şi fonice.  Printre beneficii se mai numără izolaţia termică şi fonică şi rezistenţa la cutremur. Cel mai frecvent sunt folosite pentru acoperiş, pereţi şi podele. Cu toate astea, în ultimul timp OSB-ul a depăşit domeniul construcţiilor şi a fost folosit şi în  designul interior. Chiar dacă la prima vedere plăcile din OSB au un aspect brut, neşlefuit, arta şi creativitatea le pot da o nouă faţadă. Fie că te gândeşti la o nouă bibliotecă, o masă de bucătărie extravagantă sau un alt fel de lambriu cu care să înfrumuseţezi pereţii, plăcile de OSB sunt o alternativă îndrăzneaţă la mobilierul clasic din lemn.

Plăcile MDF

Numele MDF provine de la Medium Density Fiberboard. Procesul de fabricaţie este similar cu cel al plăcilor PAL – fibre de lemn presate şi lipite termic. Diferenţa stă în mărimea fibrelor folosite. Acestea sunt mult mai mici, rezultând un material dens, mai rezistent şi mai uniform.

Tipuri de MDF

* în funcţie de cum este finisată suprafaţa, găseşti plăci: vopsite; furniruite; înfoliate; melaminate

Avantaje

* aspect fin, fără aşchii sau denivelări

* permit profilare şi frezare

* pot fi înfoliate în plastic de diverse culori şi texturi

* rezistente la umezeală

* uşor de vopsit (nu este recomandată vopseaua tip spray, cu aerosoli)

Dezavantaje

*sunt mai greu de manevrat

* îşi pierd aspectul uniform dacă sunt tăiate

* absorb apă şi se pot umfla dacă nu sunt înfoliate, vopsite sau melaminate

Plăcile OSB

Numele, Oriented Strand Board sau, în traducere mot-a-mot, plăci din fâşii orientate, provine de la aşezarea acestora înainte de lipire. Făşiile mari de lemn, până la 15 cm lungime, sunt aşezate pe lungime, iar în mijloc este lăsat un strat perpendicular pe primele două fâşii.  Aşezarea astfel orientată asigură stabilitate şi rezistenţă mare în timp. Sunt folosite cu precădere în construcţiile caselor pe structură de lemn, dar au fost integrate şi în designul interior.

Tipuri de OSB

* în funcţie de utilitate, se clasifică în: Clasa I – pentru interioare; Clasa II – pentru construcţii în medii uscate; Clasa III – utilizare în medii umede; Clasa IV – au rezistenţă foarte mare şi sunt utilizate în medii umede

Avantaje

* rezistenţă mare

* conţinut de lemn de peste 95%

* este mai ieftin decât placajul din lemn

* emisie scăzută de formaldehidă

* copacii folosiţi pentru plăcile de OSB sunt plantaţi special în acest scop şi replantaţi continuu (nu afectează despădurirea în masă)

Dezavantaje

* cost ridicat în comparaţie cu celelalte plăci derivate din lemn

* au un aspect brut, fără finisări estetice

* folosite în construcţii, mai puţin în amenajările interioare

Plăcile PAL

Numite şi plăci aglomerate din lemn, acestea sunt formate din straturi subţiri de furnir, lipite şi presate termic împreună. Plăcile de furnir sunt fabricate prin presarea la cald a aşchiilor de lemn cu adezivi chimici.

Tipuri de PAL

* melaminat – faţada este acoperită cu un material din melamină mată, strălucitoare, colorată sau model ce imită lemnul

* extrudat – are grosimea între 16 şi 20 cm, fabricat prin extrudare (sau deformare plastică)

* presat – are grosimea între 8 şi 20 mm

Avantaje

* preţ accesibil (aprox. 25 lei/mp)

* cântăresc puţin

* diversitate mare de modele mobilier

* operare uşoară

* suprafaţă mare de finisare

Dezavantaje

* sensibile la solicitări repetate şi greutăţi

* nu sunt dense, şuruburile nu se fixează foarte bine

* sensibile la lumină naturală şi umiditate (utilizabile doar pentru mobilier de interior)

* nu permit frezări (fronturi decorative pe suprafaţă) şi profilări (rotunjirea marginilor)

* au cea mai scurtă durată de viaţă