Ea a precizat că la unitatea medicală ajung mulţi pacienţi cu infecţii respiratorii care au pneumonii, iar cel puţin în ultima săptămână este mai frecvent virusul gripal, dar şi virusul sinciţial respirator decât virusul SARS-CoV-2, formele de afectare fiind severe mai ales la persoanele cu comorbidităţi.

Potrivit medicului, formele de afectare sunt severe la persoanele relativ tinere cu comorbidităţi, adică pacienţi care au afecţiuni respiratorii, dar care necesită internare pentru complicaţii, respectiv hemoptizia şi insuficienţa respiratorie.

„Nu trebuie să uităm de consumul de antibiotice excesiv care s-a produs în aceşti doi ani de pandemie, iar acum tratăm pneumonii bacteriene secundare infecţiei virale pentru că pacienţii care necesită internare au dublă afectare – atât virală, cât şi bacteriană. Pneumoniile acestea mixte trebuie tratate şi din păcate de foarte multe ori ne lovim de rezistenţă la antibiotice, o problemă din nou destul de nouă. Nu era neaşteptată, dar este dificil de gestionat, aş spune”, a declarat pentru Agerpres medicul Beatrice Mahler.

Ea spune că unii pacienţi cu boli respiratorii sau boli cronice ajung „destul de târziu” pentru controalele periodice la cabinetele medicilor specialişti, mulţi abandonându-şi tratamentul când se simt mai bine: „Există o obişnuinţă, aş spune cu ghilimele de rigoare, a pacientului de abandona tratamentul atunci când se simte puţin mai bine, vorbim de terapie cronică, abandon pe care îl face şi din motive financiare, pentru că medicaţia este scumpă. Pe de altă parte, cred că este nevoie şi de mai multă educaţie, deoarece costurile pe care le presupune echilibrarea unui pacient cu boală acută sunt mai mari decât o terapie cronică. Nu vorbim doar de costurile pe care le presupune medicaţia, ci de costul integral pe care îl impune, inclusiv emoţional şi trauma prin care trece, nu doar pacientul, ci şi familia la momentul în care starea lui se deteriorează”.

Când trebuie să mergem la medic

În cele mai multe cazuri, pacienţii nu pot deosebi dacă infecţia este cu virus gripal sau cu noul coronavirus: „Nu putem să deosebim tipurile de afectare. Sigur, încă sunt cazuri de infecţie cu COVID care pot să prezinte pierderea mirosului şi atunci pacientul poate să îşi dea seama că probabil că are infecţie COVID, este specific infecţiei COVID. Este extrem de important să abordăm diagnosticul prin testare rapidă, dacă nu putem altfel. Dacă simptomele persistă şi apar complicaţii, cum ar fi o febră înaltă care nu răspunde la tratamentul simptomatic pe care îl administrăm de obicei în răceală, apariţia sângelui în spută, durerile de cap intense, lipsa poftei de mâncare sunt momente în care consultul medical se impune şi prezenţa la cabinetul medicului de familie cel puţin trebuie să fie obligatorie mai ales pentru cele două extreme: copii sub cinci ani şi adulţii care au afecţiuni asociate”.

În opinia medicului, reînceperea şcolii va duce probabil la creşterea numărului de cazuri. “Dacă avem un copil bolnav sau unul din adulţii din casă este bolnav este bine ca acea persoană să nu ajungă în colectivitate, să stea acasă, să aibă grijă de sănătatea lui şi să nu transmită infecţia pe care o are, indiferent de ce virus este cel care produce infecţia”, a adăugat medicul.

Valul agresiv de viroze şi gripă din România a dus şi la o criză a medicamentelor, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. În cazul gripei spre exemplu, medicamentul Tamiflu, pe care toată lumea îl caută, nu mai este disponibil în farmacii. Se găsesc, în schimb, pe piaţă, alte medicamente care conţin aceeaşi substanţă activă – oseltamivir.