Dr. Monica Holicov, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Universitar Cuza Vodă, Iași: ”Da, este important ca fiecare femeie să își autoexamineze corect sânii. Aproximativ 70% din cazurile de cancer la sân sunt depistate prin palpare, iar acest procedeu aparent banal crește șansele de supraviețuire cu 98%.

Autoexaminarea sânilor este recomandată începând de la vârsta de 20 de ani, când țesutul mamar este complet dezvoltat. Palparea este un examen simplu, care se realizează în câteva minute. Scopul acestui exercițiu este de a identifica eventualele schimbări ale aspectului pielii (culoare, textură), noduli, umflături, îngroșări, gropițe sau pliuri ale țesuturilor.

Cel mai bun moment pentru efectuarea palpării este la 7-10 zile după începerea menstruației (sau la 1-3 zile după sfârșitul ei). Este ideal ca autoexaminarea să fie făcută, lunar, pentru depistarea eventualelor anomalii. Palparea se poate face în fața oglinzii, la duș sau stănd întinsa pe pat, însă, este de preferat ca prima autoexaminare să fie făcută în fața oglinzii, pentru ca să poți apoi stâpâni mai bine mișcările efectuate.

În oglindă:

1. Te așezi în fața oglinzii, stând cu brațele relaxate pe lângă corp. Privește cu atenție sânii, pentru a vedea dacă prezintă vreo modificare, ca de exemplu o scurgere de mamelon, crăpături, gropițe, iritații, pliuri sau locuri în care pielea se descuamează. Fii atentă la culoarea și la forma lor: sânii nu trebuie să fie roșii sau să prezinte umflături. Nu te alarma dacă aceștia nu sunt egali – este normal să existe o diferență între sâni, în ce privește forma și dimensiunea lor. 
2. Așează mâinile pe șolduri și încordează puțin mușchii pieptului, pentru ca țesutul de sub sâni să devină ferm. Întoarce-te în oglindă spre stânga și spre dreapta, ca să poți inspecta părțile exterioare ale sânilor (pentru o autoexaminare completă, susține sânii cu mâinile, ca să poți controla zona de dedesubt). 
3. Ridică mâinile deasupra capului și ține-le îndoite după ceafă. Întoarce-te din nou spre stânga și spre dreapta, ca să poți observa bine exteriorul sânilor. În momentul în care începi palparea, o mână trebuie să fie ridicată deasupra capului. Cu ajutorul celeilalte mâini, palpează sânul (cu mâna dreaptă – sânul stâng, și vicecersa). Folosind primele trei degete, explorează sânul foarte atent. Mișcarea corectă pentru autoexaminare este una circulară, cu vârful degetelor, începând de la mamelon și până la baza sânului. 
4. Verifică dacă există scurgeri de mamelon, strângând și trăgând ușor mamelonul și țesutul din jurul lui între degetul mare și arătător.

La duș: 

5. Sensibilitatea degetelor la modificările din stuctura sânului este mai mare atunci când palparea se efectuează la duș, cu mâna udă și cu săpun, pentru o alunecare mai ușoară pe suprafața pielii. Ținând o mână pe șold, verifică atent cu cealaltă zona dintre sân și axilă. Caută toate acele îngroșări anormale care pot apărea sub piele și fii atentă, mai ales, la durerile care persistă. 
6. Examinează cu atenție zona de sub claviculă, pentru a detecta eventualele modificări ale țesuturilor.
7. Ridică o mână deasupra capului, iar cu cealaltă presează ușor sânul, folosind buricul degetelor. Explorează toată zona pieptului, începând de sub sâni și până sub clavicula.

Întinsă pe pat: 

8. Întinde-te pe spate și așează sub umărul drept o pernuță sau un prosop împăturit. Ține mâna dreaptă sub cap. Cu mâna stângă vei putea apoi să examinezi sânul drept, începând cu partea de sus. O loțiune de corp îți poate fi de ajutor și va face ca examenul să fie mai relaxant, asemenea unui masaj. 
9. Începe palparea cu buricul degetelor, apăsând sânul ușor, cu mișcări circulare, în direcție verticală, până când acoperi întreaga lui suprafață. Folosește trei tipuri de presiune la apăsare: ușoară, medie și fermă. Parcurge sânul cu degetele de sus până jos, pe părțile laterale, de la claviculă până la abdomen și de la axilă până la decolteu. În momentul în care palpezi țesuturile mai adânci, ar trebui să poți simți cutia toracică. 
10. Cu buricul degetelor palpează mamelonul, de deasupra și până dedesubt, iar apoi apasă-l spre interior, pentru a identifica orice modificare. 

Localizarea tumorilor

Tumorile canceroase se formează de obicei în anumite zone ale sânilor. Potrivit statisticilor, dacă împărțim sânul în patru secțiuni, localizarea cancerelor mamare în fiecare dintre cele patru zone este următoarea:

      – 41% dintre cazuri – în cadranul superior exterior;
      – 14% – în cadranul superior interior;
      – 5% – în cadranul inferior interior;
      – 6% – în cadranul inferior exterior;
      – 34% – dedesubtul mameloanelor.

Prin urmare, aproape jumătate dintre cazuri apar în partea superioară a sânului, spre exterior, către axilă.

Când mergem la doctor?

E cazul să consulți medicul dacă ai sesizat:

      – o zonă diferită de restul țesutului mamar;
      – o excrescență sau o îngroșare în interiorul sau în apropierea sânului ori în zona axilară, dacă aceasta persistă pe toată perioada ciclului menstrual (la menstruație este normal să apară mici îngroțări sub pielea sânilor);
      – o schimbare a dimensiunii, formei sau conturului sânului;
      – un nodul (de regulă, nodulii au dimensiunea unui bob de mazăre);
      – întărirea anormală a zonei de sub pielea sânului;
      – o modificare a aspectului pielii sau al mamelonului (descuamări, crăpături, gropițe, iritații, pliuri, mamelon retras sau care și-a schimbat poziția);
      – secreții (limpezi sau sângerii) de mamelon;
      – înroșirea sânului sau a mamelonului”.