Caută 
Un raport necesar actualizării Planului Urbanistic General al Iaşului pune în evidenţă imensul prost gust arhitectural după care se dezvoltă oraşul
EXCLUSIV: Stilul arhitectural al Iaşului – kitsch. Un raport oficial găseşte hibe în noul PUG
4 MIN
La Iaşi sunt ridicate construcţii fără a exista un sistem de îndrumare din punct de vedere arhitectural. Afirmaţia aparţine specialiştilor care au întocmit raportul de mediu în ceea ce priveşte actualizarea Planului Urbanistic General (PUG). „A fost observată o dezvoltare amestecată a clădirilor noi în apropierea clădirilor vechi. O dezvoltare a urbanizării fără a fi în concordanţă cu zonele urbane istorice, cu patrimoniul intangibil, diversitatea culturală şi socio-economică este recunoscută de UNESCO ca o ameninţare la adresa menţinerii şi conservării patrimoniului cultural istoric urban“, se precizează în raport. Documentul, prezentat astăzi în exclusivitate de „Ziarul de Iaşi“, a fost întocmit de firma EPC Consultanţa de Mediu, la comanda Primăriei Iaşi. Despre noul PUG, specialiştii societăţii au concluzionat că nu au fost identificate potenţiale efecte negative semnificative asupra mediului în urma implementării planului. „Efectul este unul majoritar pozitiv“, se arată în raport. Asta per total, pentru că, în detaliu, s-au descoperit probleme. Şi nu puţine.
În analiza obiectivelor propuse în PUG, specialiştii EPC Consultanţa de Mediu, care a realizat raportul de mediu, au descoperit unele probleme. Dar, ele ţin de modul de prezentare şi structurare a obiectivelor şi măsurilor propuse.
„Obiectivele din PUG sunt prezentate neunitar“
Planul este structurat pe 12 direcţii de dezvoltare din care derivă 52 de obiective şi 256 de intervenţii/proiecte.
„Obiectivele stabilite în cadrul memoriului pentru PUG sunt prezentate într-un mod neunitar, fie în cadrul direcţii de dezvoltare, fie în cadrul textului unor sub-capitole ale documentului, îngreunând astfel identificarea şi evaluarea sistematică a acestora“, se precizează în raport.
Principalele direcţii de dezvoltare identificate ţin de extinderea zonei de dezvoltare şi de locuire, protecţia mediului şi gestionarea spaţiilor verzi, optimizarea relaţiilor în teritoriu, dezvoltarea activităţilor economice, organizarea circulaţiei, gestiunea zonelor cu riscuri naturale, dezvoltarea echipării edilitare şi gestiunea deşeurilor şi, nu în ultimul rând, reglementări urbanistice.
Dintre principalele tematice abordate de obiectivele PUG, spun specialiştii, peste 50% dintre obiective se referă la dezvoltarea socio-economică a oraşului, 25% se adresează protecţiei mediului şi 20% gestiunii deşeurilor.
„Este important de menţionat faptul că obiectivele PUG nu prezintă într-un mod sistematic măsurile propuse a fi implementate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv stabilit“, au susţinut specialiştii.
Ei au recomandat revizuirea obiectivelor într-un mod unitar şi structurat în acelaşi mod pentru toate componentele în cazul cărora au fost enunţate obiective de dezvoltare.
Obiectivele PUG au, în majoritate, legătura directă cu mediul
Peste 72% dintre măsurile noului PUG au legătură directă cu obiective relevante de mediu.
„Acest procent relativ mare al legăturilor indică faptul că obiectivele enunţate nu sunt foarte specifice şi nu se adresează clar şi focalizat unei singure problematici de mediu, putând fi interpretate şi aplicabile pentru mai multe obiective SEA (obiective relevante de mediu, n.r.)“, se precizează în raport.
Printre obiectivele de mediu se numără îmbunătăţirea calităţii aerului, a stării ecologice, limitarea impactului asupra solului, reducerea cantităţilor de deşeuri, conservarea habitatelor naturale, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural şi reducerea contribuţiilor la schimbările climatice. Specialiştii au concluzionat că 66% dintre situaţiile în care s-au stabilit legături directe între obiectivele PUG şi obiectivele SEA, acestea sunt de compatibilitate. În schimb, în 20% dintre cazuri legătura nu este clară din cauza lipsei unor informaţii din textul obiectivelor care ar fi permis o interpretare. Restul situaţiilor (14% – incompatibilităţi) se referă în principal la asigurarea necesarului de suprafeţe pentru locuinţe noi, profilarea şi dezvoltarea Iaşului ca centru de servicii şi afaceri şi restructurarea şi modernizarea profilelor industrie şi transporturi.
„Acestea prezintă un efect pozitiv evident pentru populaţia umană şi pentru condiţiile socio-economice ale Iaşului, însă din punct de vedere al protecţiei biodiversităţii, îmbunătăţirii calităţii aerului şi scăderii cantităţilor de deşeuri ele prezintă o incompatibilitate“, au spus specialiştii.
Care sunt efecte negative ale extinderii Iaşului
Extinderea zonei de intravilan, inclusiv prin unirea tuturor trupurilor fragmentate şi extinderea spre Bucium şi Galata, a fost principalul element identificat în raport pentru potenţiale efective negative, dar impactul este unul redus.
„Rezultatele evaluării (de mediu, n.r.) indică un efect majoritar pozitiv, în special în problematica socio-culturală, în transport şi în turism. Nu au fost identificate potenţiale efecte negative semnificative ce ar putea apare în urma implementării planului“, se precizează în concluziile raportului de mediu.
Primăria a anunţat, recent, că dezbaterea publică pe PUG şi raportul de mediu aferent va avea loc la mijlocul lunii aprilie. În cel mai optimist scenariu, noul PUG ar putea fi aprobat până la sfârşitul acestui an, în condiţiile în care planul a fost finalizat încă din 2015. În prezent, cele mai multe probleme legate de aprobarea PUG sunt de natură birocratică.
De altfel, neadoptarea PUG este şi motivul pentru care opoziţia liberală din Consiliul Local a anunţat că nu va mai vota proiecte de PUZ până la adoptarea noului PUG, invocând faptul că primarul Mihai Chirica ar tergiversa intenţionat adoptarea acestuia, pentru a întreţine astfel haosul urbanistic din oraş, ceea ce îi permite să-şi deservească clientela din domeniul imobiliar.
