Drept dovadă, cu două decenii în urmă, legiuitorul delegat (Executivul) vine cu un act normativ (OUG nr. 193/2002) prin care instituie obligativitatea introducerii sistemelor moderne de plată la unii operatori economici şi la anumite instituţii publice. Era vorba despre agenţi economici furnizori de servicii de utilitate publică, dar şi despre acele instituţii publice care încasează impozite, taxe, amenzi etc.

Respectivele entități erau obligate să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de debit şi a cardurilor de credit. Implementarea efectivă a măsurii urma să se facă în două trepte, astfel: 1 februarie 2003, cei care îşi desfăşoară activitatea în municipii; 1 noiembrie 2003, cei care îşi desfăşoară activitatea în oraşe. În plus, Guvernul urma să hotărască, pentru cei ce realizează acte şi fapte de comerţ, care este pragul cifrei de afaceri peste care trebuie să accepte ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit (OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/40872).

În caz de neconformare, sancțiunile pe care le puteau administra organele de control ale MFP (amenzi contravenționale) fuseseră din start stabilite la niveluri impresionante (de la 10.000 lei în sus). Privitor la pragul menționat, acesta a fost fixat la 10.000 euro, în echivalent lei. Însă, din anumite rațiuni, acest prag a fost majorat la 50.000 euro (prin Legea nr. 191/2018 pentru modificarea OUG nr. 193/2002), scoțându-se de sub incidența normei zeci de mii de comercianți și prestatori de servicii. Cumva în beneficiul evaziunii fiscale, acum, între altele, se făcea trimitere și la posibilitățile economice reduse ale mediului rural. Adică aici costurile pe care firmele trebuie să le suporte pentru instalarea echipamentelor tehnice ar fi împovărătoare. Se mai aduceau justificări de genul că ”au fost primite mai multe sesizări  din partea micilor comercianți din mediul rural cu privire la faptul că nu au fondurile necesare pentru a cumpăra echipamentele tehnice care să permită realizarea plăților prin intermediul cardurilor de debit și cardurilor de credit.

De asemenea, firmele din mediul rural care se ocupă de comerțul cu amănuntul nu pot să ofere în mod real pentru fiecare client care solicită avansuri în numerar până la suma de 200 lei la terminalele de plată, odată cu achiziția de bunuri și/sau servicii, pentru utilizatorii de carduri, întrucât nu au destule încasări. De aceea, s-a luat decizia de a reduce avansul la 100 lei.” (Expunere de motive la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 209/2016 pentru modificarea și completarea OUG nr. 193/2002, http://www.cdep.ro/proiecte/2017/200/20/7/em244.pdf).

Dar, cu toate acestea, ulterior, valoarea şi numărul tranzacţiilor de plată cu cardurile au sporit continuu în România. O creștere importantă (60%) observăm raportând momentele iunie 2021 la iunie 2019 (adev.ro/r1vt32). Potrivit unor date aferente anului trecut, un adult român are în medie 1,2 carduri active; din cele 19 mil. carduri în total, 15 mil. sunt active, cu cel puţin o tranzacţie trimestrială; tot în anul precedent, ”din punct de vedere valoric, suma totală cheltuită de un card activ la un comerciant a fost de circa 867 de lei pe lună. Tendinţa este de majorare, suma fiind cu 45% mai mare decât perioada prepandemică.” (https://www.zf.ro/business-hi-tech/elena-ungureanu-country-manager-visa-romania-numarul-tranzactii-20336642).

Dar, cu certitudine, indicatori ca cei de mai sus vor înregistra creșteri apreciabile în perspectivă. Unul dintre motive îl constituie noua intervenție normativă a Guvernului asupra planului în discuție. Astfel, cu ocazia recentei amendări a Codului fiscal, s-au adus două modificări majore pe linia extinderii sistemelor moderne de plată la firmele ce livrează mărfuri ori prestează servicii.

Prima – se instituie obligatoriu pragul de 10.000 euro al cifrei de afaceri peste care trebuie să se accepte ca mijloc de plată şi cardurile. A doua: nu mai este vorba de cifră de afaceri anuală (10.000 euro), fiind suficient să fie depășită, fie și în doar trei luni. Iată cum sună reglementarea privitor la acest detaliu: ”Obligația de acceptare de către persoanele juridice (…) a cardurilor de debit, de credit sau preplătite (…), se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depășit pragul de 10.000 euro.” (Art. VII din OG nr. 16/2022, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/257589). Ceea ce mai trebuie reținut e că modificările la care ne-am referit aici se vor aplica începând cu prima zi a anului viitor.