Fericiri

Însă după aprecieri ale altora, căci, victimă benevolă a unor lungi programe de emisiuni tv, nu am prea surprins, pe viu, declaraţii la persoana întâi, de tipul „Sunt fericit/ă!“. Dar problema este de o vechime impresionantă, chiar numai dacă ţinem seama de povestea, prezentă cândva prin manuale şcolare, cu vestita „cămaşă a fericitului“, asupra căreia vom reveni, rămânând şi în căutarea împrejurărilor declaraţiei la persoana întâi.

► Când v-a păscut fericirea, după exprimări curente ale unor jurnalişti: „Impact violent în intersecţie – două maşini s-au ciocnit. Din fericire nimeni rănit“; „Două trenuri s-au ciocnit, luni dimineaţă, în gara Dragoil, în apropiere de graniţa dintre Bulgaria şi Serbia. Din fericire nimeni nu a murit în urma accidentului“. Există gradaţii de tot felul: „Patru maşini s-au ciocnit în această dimineaţă în apropiere de Străşeni. Din fericire nimeni nu a avut de suferit“; „Cel puţin 170 de oameni au fost răniţi după ce două trenuri pline cu pasageri s-au ciocnit. Din fericire, nimeni nu a suferit răni grave“; „Atacul de panică: fericire sau nefericire“. Alte fericiri: „Dragomir: E un caz fericit că suntem pe locul 21 în lume“; „Secretar de stat în Ministerul Mediului: «România este un caz fericit în privinţa combaterii efectelor schimbărilor climatice»“.

► La persoana I. Totuşi, era imposibil să nu găsim expresia rezultatului unor de înţeles speranţe; atâta doar, că, în ceea ce priveşte reflectarea contractului de comunicare, avem oarecare rezerve. Iată, mai întâi, consemnări din versuri ale unor videoclipuri: „Sunt fericită“ (abundă!), „Sunt fericită că te am“, „Sunt o noră fericită“ etc. Deci, tot declaraţii formale, astfel că, în diverse registre, emoţionale, motivele sunt extrem de variabile (mai ales pe spaţii de socializare): „Sunt fericită că eşti fericit!“ (/psychologies.ro/); „Sunt pozitivă, sunt fericită!“ (/ioanagrama.ro/); „Sunt iar violent fericită şi complet îndrăgostită…“ (/petronelarotar.ro/). Şi, poate nu întâmplător, declaraţiile sunt ale unor persoane de sex feminin, astfel că nu trebuie să ne mirăm că unele ilustrează şi reversul medaliei: „Sunt atât de fericită. Fericită fără tine“ (/devorbacutine.eu/).

► Dacă nu ne permitem să luăm în discuţie precepte ale moralei creştine subţiate sau chiar prejudiciate prin exprimare (de tipul „Dacă vrei să fii fericit, acceptă încercările vieţii“ sau „Iubirea nebună de aproapele“) şi, dacă alte motive şi împrejurări lipsesc, oricum, poţi să ţii seama de ce spun alţii, Lucian Blaga de exemplu: „Dacă vrei să ajungi la fericire, atunci pune-ţi orice ţintă, numai un singur lucru nu: fericirea“, mai ales că, oricum, vine şi vremea înţelepciunii: „Bătrâneţea e atât de extraordinară, e o sursă unică de putere, răbdare şi fericire“, după cum spunea Hermann Hesse (scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1946).

► Alternativa, după întrebări sfâşietoare şi titluri de rubrici de pe internet: „De ce cuplurile nefericite rămân împreună?“; „Viaţă nefericită“; „Căsnicie nefericită“ (forum!). Dar nu orice poate fi luat în glumă: „Ma simt tare nefericită, poţi să îmi dai tot aurul din lume, că tot nefericită mă simt“ (postează o persoană ţintuită la pat). Totuşi, dacă unii caută „motivul pentru care eşti nefericit“, alţii, tot pe internet, ar părea că pot să îţi vină în ajutor, în fel şi chip, de la „7 semne după care poţi recunoaşte un om nefericit“, până la (tot) „7 lucruri pe care le poţi face când eşti nefericită“ (printre care, „ia o pauză!“, „fă câţiva paşi în spate!“ etc.; /tvhappy.ro/).

► Povestea cămăşii (pentru cine nu o ştia) ilustrează ideea imposibilităţii. Aşadar (variantă după Lev Tolstoi), un împărat suferea de o boală groaznică, iar unul dintre înţelepţii consultaţi i-a spus că nu se poate vindeca decât îmbrăcând cămaşa unui om fericit. Inductorii nefericirii fiind multipli şi variaţi, căutările, lungi, anevoioase şi sterile mult timp, par, la un moment dat, să ajungă la aşteptatul liman: unuia dintre investigatori, trecând prin dreptul unui bordei, îi este dat să-l audă pe omul dinăuntru exclamând că este fericit. Vor, în mare grabă, să intre în posesia râvnitului obiect de îmbrăcăminte, dar, surpriză: sărac lipit pământului, fericitul nu avea nicio cămaşă!

► Aplicaţii jurnalistice: „Plouă de ore bune în Ilfov şi Bucureşti, oamenii sunt disperaţi, localnicii stau cu frica în sân“; „În continuare, câştigătoarea meciului Olanda – Franţa se împerechează cu câştigătoarea duelului Polonia – Rusia…“ (handbal feminin); „Cum se vor împerechea echipele de la Mondiale în fazele eliminatorii…“; „câştigătoarea se va împerechea cu echipa care va ieşi învingătoare din primul sfert de finală (Uruguay/Portugalia vs. Franţa/Argentina)“; aşa apare scris pe internet şi aşa s-a susţinut prin viu grai de către comentatorii unor meciuri. În finală, s-au împerecheat croaţii cu francezii! Şi de-ale altora: „Persoanele care au deja simptome preexistente“ (medic de familie, TVR 1, 6.06).

► Fericiţi cei săraci şi cu lexicul!

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi