Studiu al Băncii Mondiale: Trăim într-un oraş în care mai nimeni nu vrea să trăiască

Banca Mondială a publicat în această săptămână barometrul urban „Calitatea vieţii în oraşele din România”. Rezultatele studiului, cu 32.978 de respondenţi şi o marjă de eroare de plus/minus 1%, sunt oarecum surprinzătoare în privinţa Iaşului. Surprinzătoare, dar mai ales contradictorii.

Oraşul nostru apare de trei ori pe primul loc în topurile privind percepţia locuitorilor despre diverse servicii şi facilităţi publice. Astfel, ieşenii sunt cei mai mulţumiţi locuitori din România în privinţa serviciilor de sănătate puse la dispoziţie de oraş (70%), la o distanţă chiar apreciabilă faţă de celelalte centre urbane mari. Să fi contat faptul că Iaşul are una dintre cele mai tinere medii de vârstă din ţară, cu alte cuvinte că mulţi ieşeni nu s-au confruntat direct cu problemele sistemului de sănătate? Sau situaţia e mult mai gravă la Bucureşti, Cluj sau Timişoara? Greu de spus, dar topul următor este şi mai dificil de înţeles şi interpretat. Fiţi atenţi: ieşenii sunt cei mai mulţumiţi orăşeni din România în privinţa facilităţilor sportive puse la dispoziţie (70%). Practic, aproape trei din patru ieşeni care au chef să joace fotbal sau tenis, să înoate sau să patineze, găsesc fără nicio problemă spaţiul sportiv adecvat. Două explicaţii posibile. 1. Avem de-a face cu o ocultă care tranzacţionează terenuri de sport, patinoare, bazine de înot, ascunse într-o reţea subterană a oraşului şi accesibile numai pe bază de invitaţie şi jurământ de confidenţialitate. 2. Cei 70% nu au tras un şut în minge, nu au ţinut o rachetă în mână, nu au patinat sau înotat în Iaşi în ultimii zece ani. Al treilea top în care Iaşul apare pe primul loc se referă la satisfacţia locuitorilor privind spaţiile verzi din oraş (parcuri şi grădini). Aici nu are rost să fim cârcotaşi, prin comparaţie cu alte aglomerări urbane din ţară, stăm relativ decent.

Alte cifre mai atrag atenţia. Spre exemplu, ieşenii sunt în general mulţumiţi de activitatea administraţiei locale în privinţa urbanismului (58%), iar 25% dintre ei – procent record în România – cunosc PUG-ul oraşului! Normal că îl cunosc, din moment ce nu există. Înţelegem din aceste procente că scandalurile imobiliare nu au avut prea mult ecou în comunitate şi că, în general, construcţiile ilegale din oraş sunt ridicate cu binecuvântarea  ieşenilor.

Care sunt cele trei mari probleme cu care se confruntă oraşul, în opinia locuitorilor săi? Cea mai gravă – poluarea aerului (52%), apoi transportul public (33%), urmat de infrastructura rutieră (32%). De observat că opoziţia a marşat puţin spre deloc pe tema poluării în campania electorală recent încheiată, dar şi că cei mai mulţi ieşeni nu văd o legătură directă între construcţiile ridicate ilegal pe spaţiile verzi şi calitatea proastă a aerului.

Cu mici excepţii, studiul realizat de Banca Mondială arată că locuitorii Iaşului au o părere bună spre foarte bună despre oraşul lor. Nu acelaşi lucru se poate spune despre români, în general. La întrebarea „Care este, din punctul d-voastră de vedere, cel mai atractiv oraş din România?”, Iaşul aproape că nu contează. Numai 3,1% dintre conaţionali au indicat oraşul nostru ca „cel mai atractiv” din ţară, mult în urma Clujului (21,8%), Braşovului (15,6%), Timişoarei (10,3%), Bucureştiului (9,8%), Sibiului (9,7%), Oradiei (7,6%). În concluzie, trăim într-un oraş minunat, în care mai nimeni nu-şi doreşte să trăiască.