Studiu: O dietă bazată în principal pe fructe este dăunătoare

Există dovezi solide că dietele bazate pe plante sunt bune pentru organism. Pot reduce riscul de boli de inimă cu 40% şi cel de accidente vasculare cu 29%. Sunt eficace şi pentru cei care vor să slăbească.

În timp ce dietele bazate pe plante aduc beneficii evidente pentru sănătate şi mediu, fructarianismul este una din dietele cele mai restrictive şi nu există aproape nicio dovadă că ar fi benefică. Nu există o definiţie a ceea ce înseamnă, dar „regula” cel mai des citată este că între 55% şi 75% din dietă trebuie să fie fructe crude. Dincolo de aceasta, există variaţii: unii fructarieni consumă cereale, alţii nuci şi seminţe.

Cofondatorul lui Apple, Steve Jobs, a experimentat o dietă fructariană suplimentând-o cu nuci, seminţe şi cereale. Unii adepţi ţin regula 80-10-10: 80% din calorii din fructe şi legume, 10% din proteine şi 10% din grăsimi. Regula se bazează pe concepţia greşită că oamenii nu sunt omnivori, ci „frugivori” – animale care preferă să mănânce fructe crude.

Susţinătorii spun că sistemul digestiv uman este destinat fiziologic pentru fructe şi legume crude. Poate că a fost odată valabil, dar organismul uman a evoluat.

Unii fructarieni pretind că „a trece pe crud” are beneficii marcante, inclusiv vindecarea cancerului, eliminarea balonării şi a mirosului corporal. Nu există dovezi solide care să susţină acestea.

Dar există probleme de sănătate evidente şi semnificative când organismul este alimentat în principal cu fructe. Sunt excluse grupe de alimente esenţiale de care corpul are nevoie pentru a fi sănătos.

În timp ce cele mai multe fructe sunt considerate a fi sănătoase şi hrănitoare, o dietă axată pe ele va fi săracă în nutrienţi ca proteinele, fierul, calciul, vitaminele B (inclusiv B12) şi D, zincul şi acizii graşi omega-3. Deficienţele pot avea urmări serioase pentru oase, muşchi şi piele. Pur şi simplu, fructele nu conţin toţi nutrienţii necesari corpului.

Pe lângă aceasta trebuie avute în vedere nivelurile mari de fructoză. Este un simplu zahăr, ca glucoza, dar pe care organismul o procesează diferit. Fructoza este metabolizată numai în ficat. Consumul în exces poate cauza acumulări de grăsime în ficat, provocând rezistenţă la insulină şi boli de ficat non-alcoolice.

Dincolo de efectele fiziologice potenţiale ale fructarianismului, dieta restrictivă este adesea asociată cu o tulburare de alimentaţie cunoscută ca „orthorexia nervosa”, o obsesie nesănătoasă de a mânca doar hrană „pură”. Aceasta înseamnă că ceea ce poate începe ca o tendinţă sănătoasă de a mânca mai multe fructe şi legume şi mai puţină „junk food” poate duce la tulburări de alimentaţie, depresie şi anxietate.

Cu puţine dovezi ale beneficiilor unei diete atât de restrictive, este evident că oamenii care o urmează îşi pot pune sănătatea în pericol serios. Suplimentarea cu alimente care să aducă nutrienţii absenţi poate ajuta, dar poate fi respinsă de cei cu vederi ortodoxe despre fructarianism.

Înainte de a adopta o dietă, mai ales dacă schimbarea va fi radicală, este înţelept să fie consultat un medic. Introducerea mai multor fructe şi legume într-o dietă echilibrată este o cale mai sigură şi sănătoasă de a aborda consumul de fructe. (hotnews.ro)