Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un european şi planul său (II)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Proiectul politic asumat de Schuman este, totodată, imposibil de înţeles dacă îl limităm la integrarea propulsată de logica pur tehnocratică. În spatele cuvintelor sobre - pentru că trebuie să fie aprobate de politcieni şi de public - stă viziunea despre o Europă caracterizată de dreptate socială şi armonie, concepte cheie în vocabularul creştin-democrat.

„E un german, un german bun, dar un german”, a spus cândva despre Robert Schuman unul dintre marii adversari ai iniţiativelor de integrare europeană lansate la începutul anilor ’50 de elitele politice ale celei de a Patra Republici franceze - este vorba de Charles de Gaulle. Peste doar câţiva ani, revenit la putere ca fondator al celei de a Cincea Republici, de Gaulle reorientat, pentru o vreme, proiectul european înspre o dimensiune bazată pe cooperarea între guverne, fără concesii majore în privinţa suveranităţii naţionale. La şapte decenii de la începutul aventurii pe care o numim, astăzi, Uniunea Europeană, putem spune că ea se apropie mai mult de ceea ce îşi închipuia şi îşi dorea Schuman.

Despre limba maternă a lui Schuman (luxemburgheza), naţionalitatea dobândită prin naştere (cea germană) şi, în fine, opţiunea de maturitate (cetăţenia franceză) am amintit în prima parte a acestui text. Important este că Schuman s-a dovedit un bun european. Şi probabil că la aceasta a contribuit mult viziunea sa filosofică şi doctrinară, puternic influenţată de catolicismul politic interbelic şi de noua creştin-democraţie ce se configura în primii ani de după sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Dar, pentru a putea părăsi comparaţia cu de Gaulle, ar merita introdus în discuţie un al treilea protagonist: cancelarul vest-german Konrad Adenauer. Cu de Gaulle, după 1959, Adenauer a colaborat (e drept, foarte strâns) doar din postura de şef de guvern. Cu Schuman, care a fost prim-ministru şi ministru de Externe în multiple cabinete, Adenauer (care în epocă deţinea şi portofoliul Externelor) a colaborat atât instituţional, cât şi în cadrul unei reţele de organizaţii extrem de dense ce reuneau nenumăraţi politicieni, militanţi şi intelectuali publici - în mare majoritate, catolici - din multe ţări vest-europene.

Concret, Schuman nu avea niciun motiv să se teamă că Adenauer nu va reacţiona în timp util la scrisoarea sa din 7 mai, în care enunţa ideile-cheie din Plan. Cancelarul german avea să-i răspundă pozitiv chiar a doua zi, pe 8 mai, ceea ce i-a permis lui Schuman să-şi introducă propunerea pe ordinea de zi a şedinţei de cabinet din 9 mai. Motivul este acela că Schuman cunoştea foarte bine părerea lui Adenauer despre integrarea economică, promovată ca soluţie la problemele de securitate. Încă din epoca interbelică (1932), la un congres al Secretariatului Internaţional al Partidelor Democratice de Inspiraţie Creştină (SIPDIC), prezidat chiar de Adenauer, se adoptase o rezoluţie în care ideea unei comunităţi economice europene era prezentată ca o soluţie la problemele de securitate. După război, tot în cadrul mişcării creştin-democrate, Adenauer îşi face cunoscută poziţia favorabilă faţă de integrarea producţiei franco-germane de oţel şi cărbune. Robert Schuman, la rândul său implicat în aceste organizaţii şi iniţiative, nu are de ce să se teamă, cât timp Adenauer îşi controlează ferm majoritatea parlamentară.

Catolic conservator, reverent faţă de îndrumările Sfântului Scaun, Robert Schuman nu a fost un democrat doctrinar. Dar, asemenea altor intelectuali creştini din epocă, a fost influenţat de încercările lui Jacques Maritain de a face din creştinism temelia morală a unei noi democraţii, care să şteargă urmele fascismului şi nazismului, în Europa. Fără a putea intra aici în detalii, se poate afirma că Schuman a experimentat o tranziţie specifică tuturor celor care, dată fiind experienţa lor de viaţă, au făcut trecerea de la catolicismul politic interbelic, doctrină ce îşi propunea să ofere o a treia cale între liberalismul individualist şi socialism, la creştin-democraţia postbelică, autodefinită ca pavăză a Europei occidentale împotriva comunismului şi a ameninţării sovietice.

Proiectul politic asumat de Schuman este, totodată, imposibil de înţeles dacă îl limităm la integrarea propulsată de logica pur tehnocratică. În spatele cuvintelor sobre - pentru că trebuie să fie aprobate de politcieni şi de public - stă viziunea despre o Europă caracterizată de dreptate socială şi armonie, concepte cheie în vocabularul creştin-democrat. Este, pentru a folosi un cuvânt mai vechi, pe care catolicismul politic german şi-l asumă, dându-i o nouă semnificaţie, o viziune asupra Europei ca Abendland („Apus”): o Europă creştină, distinctă de celelalte spaţii politice şi culturale ale globului şi, frecvent, ameninţată de acolo; o Europă caracterizată de solidaritate organică şi, prin aceasta, capabilă să radieze civilizaţie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri