”Ratele supraponderalității și obezității au atins proporții epidemice în întreaga regiune și continuă să crească”, a declarat într-un comunicat filiala europeană a OMS, formată din 53 de state. 

Astfel, în Europa, aproape un sfert dintre adulți sunt acum obezi, ceea ce face ca prevalența obezității să fie mai mare decât în orice altă regiune, cu excepția Americii, potrivit OMS.

Nicio țară din regiune nu poate pretinde în prezent că a oprit această evoluție, iar amploarea problemei a fost evidențiată în timpul pandemiei Covid-19, în care excesul de greutate a fost un factor de risc.

”Creșterea indicelui de masă corporală este un factor de risc major pentru bolile netransmisibile, inclusiv cancerul și bolile cardiovasculare”, a declarat directorul OMS Europa, Hans Kluge, citat în raport.

”Cum se stabilește indicele de masă corporală (IMC)? Este un raport între G (greutate, exprimată în kg) și I la pătrat (înălțime, exprimată în cm). Dar, în general, IMC-ul ul nu este foarte fidel în a estima obezitatea, deoarece, vă dau un exemplu: persoanelor sportive care au o greutate mai maredar datorită țestutului muscular foarte bine dezvoltat. Și atunci folosim CA, circumferința abdominală , care ar trebui să fie sub 80 cm la femei și sub 94 cm la bărbați”, a explicat Șef lucrări Dr. Alina Onofriescu, medic primar diabetolog, Clinica de diabet, nutriție și boli metabolice, Spitalul Clinic de Urgențe „Sf. Spiridon”, Iași .

Conform studiului, se estimează că supraponderalitatea provoacă peste 1,2 milioane de decese pe an, reprezentând peste 13% din decesele din regiune.
Dar, cea mai frecventă asociere este între obezitate și diabet. O mare parte dintre persoanele obeze sunt afectate de diabet sau au un risc foarte ridicat de a dezvolta diabet într-o perioadă de timp foarte scurtă. 

”Explicația este simplă: greutatea suplimentară a corpului obligă pancreasul să producă mai mulți hormoni pentru a regla nivelul glicemiei din sânge. Pentru a face față acestei producții suplimentare, celulele pancreatice ajung la suprasolicitare, iar suprasolicitarea acestora produce un dezechilibru și, implicit, eșuarea întregului mecanism de reglare a cantității de zahar din sânge”, a subliniat Dr. Alina Onofriescu.

Fiind o legatură foarte strânsă între aceste două afecțiuni, de interdependență, în unele situații, este valabilă și situația inversă. Mulți pacienți cu diabet zaharat, în special cei cu diabet zaharat (DZ) de tip II, încep să crească în greutate, ajungând la supraponderabilitate sau obezitate într-un timp foarte scurt. ”Care este cauza? În general pacienții diagnosticați cu DZ tip 2 sunt supraponderali sau obezi, cu o predispoziție genetică spre a dezvolta această boală. De cele mai multe ori, boala precede diagnosticul cu 5, 10 sau chiar mai mulți ani. Dacă diagnosticul a fost stabilit și se inițiază tratamentul, unele medicamente precum sulfonilureele sau insulina, pot duce la creștere în greutate”, a explicat acest mecanism Dr. Onofriescu.

Obezitatea, o afecțiune, nu doar un factor de risc 
Mai mult, potrivit OMS, obezitatea ar putea depăși fumatul ca principal risc pentru cancerul care poate fi prevenit. Altfel, supraponderabilitatea și obezitatea ocupă locul patru ca factor de risc de deces, după hipertensiunea arterială, riscurile alimentare și tutun.

Cele mai recente date complete disponibile, din 2016, arată că 59% dintre adulți și aproape unul din trei copii (29% dintre băieți și 27% dintre fete) sunt supraponderali în Europa. Cifrele sunt alarmante, deoarece în 1975, doar 40% dintre adulții europeni erau supraponderali. Prevalența obezității în rândul adulților a crescut cu 138% de atunci, cu o creștere de 21% între 2006 și 2016.

Potrivit OMS, pandemia Covid-19 a ajutat la măsurarea impactului epidemiei de exces de greutate în regiune. În același timp, restricțiile (închiderea școlilor, încuviințări) ”au dus la o expunere crescută la anumiți factori de risc care influențează probabilitatea ca o persoană să fie obeză sau supraponderală”, a spus Kluge.

”Intervențiile politice care vizează factorii determinanți de mediu și comerciali ai alimentației deficitare (…) sunt probabil cele mai eficiente pentru a inversa epidemia”, se arată în raport. Alte intervenții includ taxarea băuturilor zaharoase, subvenționarea alimentelor sănătoase, limitarea comercializării alimentelor nesănătoase către copii și promovarea eforturilor de încurajare a activității fizice pe tot parcursul vieții.

Care este riscul asupra sănătății 
Obezitatea reprezintă o afecțiune medicală de nutriție și metabolism, care se manifestă printr-o creștere cu peste 25% a greutății normale. Aceasta poate fi cauzată atât de o alimentație excesivă, cât și de tulburări ale glandelor endocrine.

Obezitatea poate avea o serie de complicații, motiv pentru care trebuie tratată cu seriozitate atât de medic, cât și de pacient. De altfel, slăbitul nu este o opțiune în cazul unei persoane obeze, ci este o necesitate pentru menținerea sănătății și a stării de bine.

Complicațiile la care sunt expuși pacienții supraponderali și obezi sunt: boli cardiovasculare;  boli metabolice; boli digestive; boli de piele; boli osteoarticulare; depresii; infertilitate. 

”Factorii care cresc riscul de obezitate sunt: moștenirea genetică – genele moștenite pot face ca scăderea în greutate să fie dificilă în cazul unor pacienți; mediul/comunitatea – persoanele care cresc într-un mediu defavorizat și trăiesc într-o familie cu obiceiuri alimentare nesănătoase, prezintă risc crescut de obezitate; factorii psihologici – depresia poate cauza obezitate, atunci când pacientul își caută alinarea în mâncare”, a enumerat Dr. Alina Onofriescu câțiva dintre factorii care contribuie la instalarea obezității.