Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Două şcoli din Iaşi vor primi 1,5 milioane de lei pentru a le oferi elevilor mese „calde“

GALERIE
masa elevi
  • masa elevi
- +

Şcoala Profesională Dagâţa şi Şcoala Gimnazială Şcheia sunt incluse, în continuare, în proiectul pilot „Masa caldă“.

Ministerul Educaţiei a propus extinderea programului pilot „Masa caldă“, numărul de şcoli incluse în acest program urmând să crească de la 50 la 100 de instituţii şcolare. Decizia a fost luată, potrivit Ministerului Educaţei, având în vedere succesul acestuia în ceea ce priveşte scăderea abandonului şcolar. Chiar dacă numărul de instituţii de învăţământ cuprinse în acest program s-a dublat, judeţul Iaşi va avea tot două şcoli care vor beneficia de proiect, Şcoala Profesională Dagâţa şi Şcoala Gimnazială Şcheia urmând să beneficieze de program în următorul an şcolar.

Chiar dacă proiectul este intitulat „Masă caldă în şcoli“, din lipsa infrastructurii multe dintre instituţiile de învăţământ sunt forţate să ofere elevilor pachete cu alimente reci. Acesta este şi cazul Şcolii Profesionale Dagâţa, directorul unităţii de învăţământ precizând că nu ar avea cum să realizeze o cantină la niciuna dintre şcolile care aparţin de Şcoala Profesională Dagâţa.

Programul pilot a fost implementat încă din anul şcolar 2016-2017, Şcoala Dagâţa făcând atunci parte dintre cele două instituţii de învăţământ din judeţ şi dintre cele 43 de şcoli şi 7 licee şi colegii de la nivel naţional. Astfel, la proiectul realizat în timpul Guvernului Cioloş au beneficat de program, la acea vreme, Şcoala Profesională Dagâţa, cu 797 de elevi, şi Liceul Pedagogic „Vasile Lupu“, cu 703 de elevi.

În prezent, conform anexei care conţine lista şcolilor ce vor face parte din program, pentru Şcoala Profesională Dagâţa va fi oferită suma de 1.046.000 de lei, iar la Şcoala Gimnazială Şcheia proiectul va costa 485.000 de lei.

Beneficiile şi problemele proiectului

În cadrul proiectului publicat recent de către Ministerul Educaţiei Naţionale prin care se arată că decizia de a extinde „Masa caldă“ la 100 de şcoli a fost luată în urma succesului avut până acum în cele 50 de instituţii în cadrul cărora s-a desfăşutat programul pilot. „În anul 2019, s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon şcolar, în unele unităţi de învăţământ“, se mai arată în documentul publicat de către Ministerul Educaţiei Naţionale, aflat în acest moment în dezbatere publică.

Afirmaţia este susţinută şi de către directorul Şcolii Profesionale Dagâţa, Viorel Chiriac, care afirmă că, într-adevăr, a scăzut absenteismul în urma acestui proiect. „Singurii nemulţumiţi de acest proiect sunt agenţii economici din jurul şcolii, unde a scăzut vânzarea, însă elevii sunt foarte mulţumiţi şi aşteaptă pachetele cu alimente. Nu am putut însă oferi elevilor o masă caldă, ci pachete cu alimente din lipsa infrastructurii. Nu avem cum să construim cantine la niciuna dintre şcoli. Chiar şi aşa, pachetele cu hrană sunt consistente, conţin de obicei legume, un fruct, pulpe dezosate de pui, iar pentru mulţi dintre elevi, care vin nemâncaţi la şcoală, înseamnă foarte mult“, subliniază Viorel Chiriac.

În ceea ce priveşte problemele legate de proiect, ca şi în cazul programului Cornul şi laptele, licitaţiile realizate de către primării întârzie uneori şi cu câteva luni implementarea proiectului. De asemenea, în cazul Şcolii Profesionale Dagâţa, lipsa unor cantine sau a unor săli speciale dedicate luării prânzului nu permit elevilor de a lua o masă caldă, aşa cum e gândit proiectul iniţial.

O altă problemă indicată de către Viorel Chiriac este legată de drumul de acces la Dagâţa, care este, conform afirmaţiilor directorului, plin de gropi, iar agenţii comerciali ezită să participe la licitaţie. „Principalul cost al proiectului este legat tocmai de transport, iar agenţii comerciali care asigură alimentele în acest proiect mi-au spus că vor continua să participe la proiect atâta timp când drumul este bun“, subliniază directorul unităţii de învăţământ, care explică şi faptul că a fost obligat să investească frecvent şi în repararea microbuzului şcolar, de care depind în acest moment pentru transportul la şcoală 70 de elevi. „Şi în iarnă a trebuit să reparăm microbuzul, care şi aşa este vechi. Apar frecvent probleme la plăcuţele de frână, iar în asfalt sunt cratere şi de un metru, pline cu apă“, a afirmat Viorel Chiriac.

În cadrul proiectului pus spre dezbatere, Ministerul Educaţiei Naţionale propune şi creşterea valorii zilnice alocate pentru fiecare elev, în acest moment suma fiind de 10 lei pe zi, dar şi implementarea acestuia pe an calendaristic, nu pe an şcolar, pentru simplificarea procedurii de selecţie a furnizorilor. Bugetul estimat al proiectului este de peste 66 de mi­lioane de lei pe an.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri