Caută 
Două şcoli din Iaşi vor primi 1,5 milioane de lei pentru a le oferi elevilor mese „calde“
4 MIN
Şcoala Profesională Dagâţa şi Şcoala Gimnazială Şcheia sunt incluse, în continuare, în proiectul pilot „Masa caldă“.
Ministerul Educaţiei a propus extinderea programului pilot „Masa caldă“, numărul de şcoli incluse în acest program urmând să crească de la 50 la 100 de instituţii şcolare. Decizia a fost luată, potrivit Ministerului Educaţei, având în vedere succesul acestuia în ceea ce priveşte scăderea abandonului şcolar. Chiar dacă numărul de instituţii de învăţământ cuprinse în acest program s-a dublat, judeţul Iaşi va avea tot două şcoli care vor beneficia de proiect, Şcoala Profesională Dagâţa şi Şcoala Gimnazială Şcheia urmând să beneficieze de program în următorul an şcolar.
Chiar dacă proiectul este intitulat „Masă caldă în şcoli“, din lipsa infrastructurii multe dintre instituţiile de învăţământ sunt forţate să ofere elevilor pachete cu alimente reci. Acesta este şi cazul Şcolii Profesionale Dagâţa, directorul unităţii de învăţământ precizând că nu ar avea cum să realizeze o cantină la niciuna dintre şcolile care aparţin de Şcoala Profesională Dagâţa.
Programul pilot a fost implementat încă din anul şcolar 2016-2017, Şcoala Dagâţa făcând atunci parte dintre cele două instituţii de învăţământ din judeţ şi dintre cele 43 de şcoli şi 7 licee şi colegii de la nivel naţional. Astfel, la proiectul realizat în timpul Guvernului Cioloş au beneficat de program, la acea vreme, Şcoala Profesională Dagâţa, cu 797 de elevi, şi Liceul Pedagogic „Vasile Lupu“, cu 703 de elevi.
În prezent, conform anexei care conţine lista şcolilor ce vor face parte din program, pentru Şcoala Profesională Dagâţa va fi oferită suma de 1.046.000 de lei, iar la Şcoala Gimnazială Şcheia proiectul va costa 485.000 de lei.
Beneficiile şi problemele proiectului
În cadrul proiectului publicat recent de către Ministerul Educaţiei Naţionale prin care se arată că decizia de a extinde „Masa caldă“ la 100 de şcoli a fost luată în urma succesului avut până acum în cele 50 de instituţii în cadrul cărora s-a desfăşutat programul pilot. „În anul 2019, s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon şcolar, în unele unităţi de învăţământ“, se mai arată în documentul publicat de către Ministerul Educaţiei Naţionale, aflat în acest moment în dezbatere publică.
Afirmaţia este susţinută şi de către directorul Şcolii Profesionale Dagâţa, Viorel Chiriac, care afirmă că, într-adevăr, a scăzut absenteismul în urma acestui proiect. „Singurii nemulţumiţi de acest proiect sunt agenţii economici din jurul şcolii, unde a scăzut vânzarea, însă elevii sunt foarte mulţumiţi şi aşteaptă pachetele cu alimente. Nu am putut însă oferi elevilor o masă caldă, ci pachete cu alimente din lipsa infrastructurii. Nu avem cum să construim cantine la niciuna dintre şcoli. Chiar şi aşa, pachetele cu hrană sunt consistente, conţin de obicei legume, un fruct, pulpe dezosate de pui, iar pentru mulţi dintre elevi, care vin nemâncaţi la şcoală, înseamnă foarte mult“, subliniază Viorel Chiriac.
În ceea ce priveşte problemele legate de proiect, ca şi în cazul programului Cornul şi laptele, licitaţiile realizate de către primării întârzie uneori şi cu câteva luni implementarea proiectului. De asemenea, în cazul Şcolii Profesionale Dagâţa, lipsa unor cantine sau a unor săli speciale dedicate luării prânzului nu permit elevilor de a lua o masă caldă, aşa cum e gândit proiectul iniţial.
O altă problemă indicată de către Viorel Chiriac este legată de drumul de acces la Dagâţa, care este, conform afirmaţiilor directorului, plin de gropi, iar agenţii comerciali ezită să participe la licitaţie. „Principalul cost al proiectului este legat tocmai de transport, iar agenţii comerciali care asigură alimentele în acest proiect mi-au spus că vor continua să participe la proiect atâta timp când drumul este bun“, subliniază directorul unităţii de învăţământ, care explică şi faptul că a fost obligat să investească frecvent şi în repararea microbuzului şcolar, de care depind în acest moment pentru transportul la şcoală 70 de elevi. „Şi în iarnă a trebuit să reparăm microbuzul, care şi aşa este vechi. Apar frecvent probleme la plăcuţele de frână, iar în asfalt sunt cratere şi de un metru, pline cu apă“, a afirmat Viorel Chiriac.
În cadrul proiectului pus spre dezbatere, Ministerul Educaţiei Naţionale propune şi creşterea valorii zilnice alocate pentru fiecare elev, în acest moment suma fiind de 10 lei pe zi, dar şi implementarea acestuia pe an calendaristic, nu pe an şcolar, pentru simplificarea procedurii de selecţie a furnizorilor. Bugetul estimat al proiectului este de peste 66 de milioane de lei pe an.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
