Pubertatea reprezintă trecerea de la viața de copil la cea de adult și este o etapă firească, fiziologică ce apare în viața umană. Există însă situații în care copiii ajung mai repede la pubertate. Ghidurile de endocrinologie pediatrică definesc pubertatea precoce drept apariția semnelor de debut pubertar înaintea vârstei de 8 ani în cazul fetelor și de 9 ani în cazul băieților.

Dar pubertatea precoce sau timpurie reprezintă un motiv de îngrijorare atât pentru părinți, cât și pentru medici, deoarece aduce în viața copiilor o serie de complicații. Cea mai frecventă este talia mai redusă la maturitate prin închiderea precoce a cartilagiilor de creștere.

Dr. Elena Solomon, medic primar endocrinologie la Spitalul Clinic C.F. Iași, împarte pubertatea precoce în două forme.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 5

„În primul caz vorbim de pubertate precoce adevărată, cea mai frecventă situație axul hipotalamo-hipofizo-gonadal se activează mai timpuriu decât ar trebui ceea ce va conduce la secreția de estrogen sau testosteron de către ovare sau testicule. În cel de-al doilea caz este o pubertate precoce falsă (pseudopubertate precoce), situație în care nu este activată calea normală de apariție a pubertății. Secreția de estrogeni sau testosteron apare ca urmare a unor tumori (ovariene, testiculare, suprarenaliene) sau a unor substanțe din mediul extern (disruptori endocrini, cosmetice, ingestia accidentală de contraceptive)”, a precizat dr. Elena Solomon.

Obezitatea însoțește adesea cazurile de pubertate precoce

Debutul pubertar timpuriu este cauzat de o multitudine de factori. Vorbim în primul rând de cei genetici, când debutul pubertar se corelează cu cel al părinților (corelația dintre apariția primei menstruații mamă – fiică). Apoi existența unor formațiuni tumorale la nivelul gonadelor, glandelor suprarenale, glandei hipofize sau cerebrale, a unor sindroame genetice precum neurofibromatoza, traumatisme cerebrale sau iradiere la nivel cerebral. Nu trebuie uitați nici factorii nutriționali deoarece copiii mănâncă foarte multe alimente procesate, produse de tip fast-food, iar fructele și legumele consumate sunt crescute cu pesticide. Cel mai frecvent, pubertatea precoce se asociază cu obezitatea.

„Excesul ponderal se însoțește de o multitudine de dezechilibre metabolice, de creștere a nivelului de inflamație în organism prin creșterea citokinelor, de modificarea nivelurilor unor hormoni precum ghrelina, insulina, leptina ceea ce în final vor avea răsunet asupra axei hipotalamo-hipofizo-gonadale”, a afirmat dr. Elena Solomon.

În literatura de specialitate medicii subliniază incidența mare a acestei afecțiuni, mai ales după perioada de lockdown din pandemia COVID-19. Explicația constă în creșterile adipozității asociate sedentarismului, a depresiei, anxietății și stresului psihologic.

Dr. Elena Solomon

Dr. Elena Solomon le recomandă părinților să fie foarte atenți la schimbările fizice ale copiilor. „Elementele comune atât pentru fete cât și pentru băieți sunt creșterea bruscă în înălțime, apariția pilozității pubiene, axilare și a acneei. În plus la fete creșterea sânilor, apariția primei menstruații, iar la băieți creșterea în dimensiuni a testiculelor (mai mult de 4 ml volum sau diametrul mai mare de 2,5 cm), dar și îngroșarea vocii”, a precizat specialistul.

Primele semne

Medicul de familie și cel pediatru sunt primii care pot sesiza apariția semnelor de debut pubertar la o vârstă mai mică de 8 ani pentru fete şi de 9 ani pentru băieți. În vederea diagnosticului și tratamentului de specialitate, copilul va fi îndrumat către medicul endocrinolog.

„Diagnosticul corect al pubertății precoce are la bază o anamneză amănunțită completată de un examen fizic pentru a estima gradul de dezvoltare pubertară conform clasificării Tanner. Foarte importantă este evaluarea curbei de creștere întrucât aceşti copii vor avea inițial o talie mai mare decât media, dar ca adulți vor avea o talie mai redusă. Ulterior, se vor face dozările hormonale din sânge precum : FSH, LH, estradiol, TSH, testosteron, 17-OH progesteron, DHEAS, delta 4 androstendion, hCG. În cazul în care medicul endocrinolog consideră necesar, se pot face teste de stimulare a hipofizei”, a explicat dr. Elena Solomon.

În diagnosticarea pubertății precoce investigațiile imagistice sunt deosebit de importante. În primul rând poate fi efectuată radiografia de pumn în vederea determinării vârstei osoase, deoarece în pubertatea timpurie vârsta osoasă este mai avansată comparativ cu cea cronologică. Apoi se poate face examinare CT, IRM hipotalamo – hipofizar pentru excluderea patologiei tumorale, ecografie pelvis la fetițe, ecografie testiculară cu determinarea dimensiunilor și a aspectului testicular la băieți.

Aceste examinări pot fi completate cu alte investigații în funcție de particularitatea cazului.

Ce tratament recomandă specialiștii

Tratamentul pubertăţii precoce vizează scăderea hormonilor sexuali, regresia caracterelor sexuale secundare. Beneficiile indirecte ale tratamentul sunt și prevenirea tulburărilor emoționale la care acești copii sunt expuși.

„Dezvoltarea sexuală mult avansată nu merge mână în mână cu dezvoltarea psihologică, care va fi una specifică vârstei cronologice, motiv pentru care acești copii pot fi mult mai predispuși către abuzuri sexuale, chiar sarcini nedorite. Tratamentul clasic se face cu superagoniști de GnRh injectabil o dată la 28 de zile, dar și cu alte clase de medicamente precum ketoconazol, inhibitori de aromatază în funcție de indicațiile medicului endocrinolog”, a mai completat dr. Elena Solomon.

Mecanismele și factorii de declanșare a pubertății timpurii sunt numeroși, dar o parte din ei pot fi evitați. În primul rând promovarea unui stil de viață sănătos este cheia deoarece astfel se previne excesul ponderal.

„Un alt aspect important care ține de fiecare părinte în parte este cel legat de evitarea expunerii copilului la disruptori endocrini. Sunt substanțe exogene care odată ce pătrund în organism se leagă de receptorii hormonali și se comportă precum hormonii. Acești disruptori endocrini se găsesc în pesticide cu care sunt stropite fructele și legumele, în produse cosmetice, odorizante de cameră, materiale plastice- precum recipientele pentru mâncare, ambalaje. Prin urmare, recomandarea mea este să se evite pe cât posibil utilizarea maselor plastice, a încălzirii mâncării în recipiente de plastic în cuptorul cu microunde sau a legumelor și fructelor împăstate în pesticide”, a concluzionat dr. Emilia Solomon.