Judecătorii de la Răducăneni le cer procurorilor o pedeapsă exemplară pentru o “găinărie” de 700 de lei

Rebeca Cucinschi lucra în 2019 ca agent de vânzări la o firmă parteneră a fostei Telekom România SA. În această calitate, ea a întocmit șase abonamente a 5 euro false, pe numele unei societăți comerciale. A introdus apoi abonamentele în sistemul intern al firmei la care lucra. Ca urmare, societatea care s-a trezit cu șase abonamente de telefonie nesolicitate, a fost facturată cu o sumă de 702,3 lei.

Cucinschi a fost cercetată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă pedepsită cu închisoarea pe un termen cuprins între 6 luni și 3 ani. Nu și-a recunoscut inițial vina, dar la scurt timp a revenit asupra declarației, precizând că falsificase abonamentele pentru a-și îndeplini norma impusă prin contractul său de muncă. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Răducăneni au luat în calcul faptul că intenția femeii nu fusese de a aduce vreun prejudiciu cuiva, ci doar de a-și îndeplini obligațiile profesionale. De altfel, nu avea antecedente penale. Ca urmare, anchetatorii au renunțat să o mai acuze și de înșelăciune și au propus Judecătoriei Răducăneni aprobarea unui acord de recunoaștere a vinovăției. Cucinschi urma să primească o pedeapsă de 8 luni de închisoare, dar a cărei executare ar fi fost amânată timp de doi ani. Dacă în acest interval nu mai comitea nicio infracțiune, cazierul îi rămânea curat.

Propunerea procurorilor a fost respinsă de judecători, care au apreciat că prin amânarea executării, scopurile pedepsei nu ar mai fi fost îndeplinite. „Instanţa apreciază că pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatei, cu reţinerea art. 83 Cod penal în sensul amânării aplicării acesteia, nu este aptă să îndeplinească funcţiile pedepsei, respectiv funcţia de constrângere, funcţia de reeducare şi mai cu seamă funcţia de exemplaritate. Funcţia de exemplaritate constă în influenţa pe care pedeapsa aplicată condamnatului o produce asupra altor persoane, care văzând constrângerea la care condamnatul este supus, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni. În cazul de faţă această funcţie a pedepsei este practic înlăturată prin soluţia propusă inculpatei”, au apreciat judecătorii. Aceștia au subliniat că în cazul falsului în înscrisuri, existența unui prejudiciu financiar nu are relevanță, fiind suficient ca falsul să fi produs consecințe juridice.

Judecătorii au precizat și că cuantumul pedepsei ar fi fost „nejustificat de blând” și au respins acordul de recunoaștere a vinovăției propus de procurori. Decizia Judecătoriei Răducăneni a fost contestată atât de procurori, cât și de inculpată, dosarul intrând pe rolul Curții de Apel.