Medicii specialişti dermatologi trag un semnal de alarmă! Într-un an de pandemie COVID şi de restricţii, numărul pacienţilor cu afecţiuni ale pielii a crescut foarte mult. Teoretic, acesta ar fi cu cel puţin de 20% mai mare decât în perioada dinaintea stării de urgenţă de anul trecut, dar, în realitate, spun specialiştii, numărul ar fi mult mai mare.

Stresul în pandemie: mai multe alopecii şi acneea tardivă la vârste adulte

O consecinţă a pandemiei asupra populaţiei a fost fără îndoială stresul acumulat de fiecare dintre noi în această perioadă. Stresul, însă, nu afectează doar inima, sistemul nervos, sistemul circular, neurologic sau alte organele interne ci şi pielea. “Atunci când stresul este intens şi pe o perioadă lungă de timp, aşa cum s-a întâmplat acum, acesta determină modificări extrem de importante asupra organismului care se pot developa la nivelul pielii, a tegumentului. Ele se datorează unui efect cumulativ al stresului la nivelul pielii. Pielea reacţionează prin leziuni şi dermatoze cum sunt eczemele, dermatitele irititative, dermatita seboreică, psoriazisul", a declarat prof.univ.dr. Laura Gheucă Solovăstru, medic primar dermato-venerolog. Aceasta a adăugat că, în această perioadă pandemică, s-au remarcat anumite afecţiuni dermatologice, unele mai greu de depistat. “Pacienţii noştri se confruntă cu căderea părului, apar modificări structurale la nivelul unghiilor, acneea la tineri este mai frecventă. Apare acneea tardivă, la vârste adulte. Mai greu se face legătura între stres şi dermatozele de tip inflamator", a adăugat prof.univ.dr. Laura Gheucă Solovăstru.

Dezinfectăm, dar nu în exces şi îngrijim după aceea

Un alt aspect importat asupra căruia medicii specialişti atrag atenţia este faptul că, în momentele de solicitare emoţională, fie se neglijează îngrijirea corespunzătoare a pielii, fie pielea devine un obiect de interes exagerat. “Acum folosim în exces produsele de curăţare, dezinfectanţi. Manevrele pe care le realizăm la nivelul tegumentului sunt traumatizante dacă depăşesc un anumit standard. Tegumentul suferă în momentul în care manevrele sunt traumatizante şi folosim în exces substanţe abrazive, dezinfectante. În exces? Nu există o reţetă standard. Nu toţi avem acelaşi tip de piele. Nu vorbim de o limită, dar manvrele de îngrijire a pielii sunt personalizate. După folosirea repetată a dezinfectantului, trebuie să spălăm mâinile cu un săpun blând, să aplicăm o loţiune emolientă şi să dăm posibilitatea pielii să îşi refacă resursele pe care el are. Dacă păstrăm dezinfectantul mult timp pe piele, atunci, pielea noastră în timp îşi va pierde din resursele de refacere", a mai spus Laura Gheucă  Solovăstru.

Simptome dermatologice COVID: “degerături şi băşici cu apă şi puroi"

După un an de pandemie, medicii dermatologi susţin studiile internaţionale cu situaţii cu care s-au confruntat, în sensul că cel puţin 15% dintre pacienţii COVID 19 au manifestat afecţiuni cutanate.

“Acum câteva luni, nu aş fi putut să răspund la această întrebare. Astăzi însă pot spune din experienţa mea că putem face legătură între infecţia cu SARS COV 2 şi anumite leziuni cutanate. Sunt câteva semne importante uşor de recunoscut pentru pacienţi. Prezenţa pe piele a unor erupţii de tip urticarial, senzaţia roşie de umflătură a tegumentului poate precede o infecţie cu SARS COV 2. Apoi sunt câteva manifestări caracteristice, ce însoţesc infecţia cu SARS COV 2, leziunile care seamănă cu degerăturile care pot apărea la extremităţile degetelor, la mâini şi la picioare, şi la vârsful nasului. Pot fi uşor confundate cu alte tipuri de reacţie, dar literatură de specialitate şi practică de zi cu zi le arată frecvente în asociere cu infecţia cu SARS Cov 2. Sunt leziunile pustuloase, mici băşici cu apă sau cu puroi diseminate pe întreg corpul. Apoi alte leziuni sugestive, senzaţie mâncărime, constricţie, de disconfort în pielea ta, toate pot fi asociate cu infecţia cu SARS COV 2", a adăugat Laura Gheucă Solovăstru.