La sfârşitul lunii trecute erau 244.694 de contracte de muncă active în judeţul Iaşi, iar salariaţi activi 209.091, potrivit datelor centralizate de Inspecţia Muncii la solicitarea „Ziarului de Iaşi”.

Dintre aceşti salariaţi, 67.115 erau plătiţi luna trecută cu salariul minim, mai exact 52.529 de angajaţi cu salariul minim brut de 3.000 de lei, dintre care cei mai mulţi, 13.109 de salariaţi, proveneau din domeniul de activitate comerţ/ repararea autovehiculelor şi motocicletelor, iar 14.586 de angajaţi erau plătiţi cu 4.000 de lei brut, dintre care 12.263 lucrau în construcţii.

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul salariaţilor activi este mai mare în 2023 cu peste 5.000 de persoane. Însă, în urmă cu un an, din cei 203.749 de salariaţi activi doar 44.868 de angajaţi din judeţul nostru figurau pe statul de plată cu salariul minim: 28.453 aveau un salariu minim brut de 2.550 de lei (dintre aceştia, 8.169 de salariaţi proveneau din domeniul comerţ/ repararea autovehiculelor şi motocicletelor), iar alţi 16.415 de angajaţi aveau un salariu minim brut de 3.000 de lei (cei mai mulţi lucrau în construcţii, 11.209 de salariaţi).

Tot în perioada similară a anului trecut, numărul total al contractelor active a fost de 239.395, mai reiese din datele care ne-au fost transmise.

Anul trecut, salariul de bază minim brut în România a fost de 2.550 de lei, ceea ce înseamnă că angajaţii au primit “în mână” un salariu de 1.524 de lei, în timp ce în sectorul construcţiilor şi în industria alimentară/ agricultură salariul minim brut a fost de 3.000 de lei în 2022 (un salariu net de 2.362 de lei, fiind aplicate o serie de facilităţi fiscale).

În anul 2023, salariul minim brut pe ţară s-a majorat de două ori, cel puţin până la momentul actual: de la 1 ianuarie a crescut la 3.000 de lei, iar de la 1 octombrie a urcat la 3.300 de lei, fără indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri, adică angajaţii vor primi “în mână” din această lună 2.079 de lei, faţă de 1.898 de lei cât încasau înainte.

Măsura adoptată nu se aplică salariaţilor din agricultură şi industrie alimentară, pentru aceste categorii aplicându-se prevederile legale actuale, a transmis Ministerul Muncii. Altfel spus, ei vor avea aceleaşi salarii ca şi până acum, 2.362 de lei “în mână”, respectiv 3.000 de lei salariul minim brut. La nivelul Iaşului erau la sfârşitul lunii trecute 1.809 de angajaţi din agricultură plătiţi cu această sumă, de aproape 7 ori mai mulţi decât în perioada din anul 2022 în care valoarea salariului minim brut în acest sector era de 2.550 de lei, mai precis până în iunie 2022, când a fost majorat la 3.000 de lei brut/lună.

Tot de la începutul acestui an, salariul minim brut în construcţii a fost majorat de la 3.000 de lei brut la 4.000 de lei, nivel la care angajatul obţine un salariu de 3.150 de lei net. Şi în sectorul construcţii salariul minim brut va rămâne acelaşi, deocamdată, după ce din calculele Ministerului de Finanţe a rezultat faptul că salariul minim net al angajaţilor din aceste trei industrii ar fi putut scădea prin introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS). Pentru că, după ce va intra în vigoare reforma fiscală propusă şi asumată de Guvern, angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară vor plăti la rândul lor CASS.

Însă, raţiunea introducerii salariilor diferenţiate a fost tocmai de a impulsiona anumite domenii de activitate, punctează portalul Avocatnet.ro, dar, în condiţiile actuale, în sectorul agroalimentar efectul este invers: salariaţii au un salariu minim diferenţiat mai mic decât salariul minim pe ţară.

În legătură cu această situaţie, sursa citată a obţinut un punct de vedere din partea avocatului Augustin Zegrean, fost judecător şi preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR) şi expert constituţionalist, care a declarat că „avem de-a face cu o aiureală nemaiîntâlnită, în care asistăm la existenţa a două salarii minime. Este clar că salariul minim trebuie stabilit prin lege, pentru că acesta nu poate fi diferenţiat în funcţie de clase profesionale, sociale sau de orice altă natură. Constituţia este foarte clară în această privinţă. Numai că hotărârile de Guvern nu pot fi atacate la CCR, ci numai în contencios administrativ, dar nu ştiu cine ar avea interes să facă asta. Mă rog, vor regla lucrurile în stil românesc, din mers, prin cârpeli”, a spus avocatul Augustin Zegrean, citat de avocatnet.ro.

Guvernul face în acest timp alte socoteli, urmând să anunţe cu cât vor creşte şi salariile din aceste sectoare, respectiv construcţii, agricultură şi industrie alimentară.