Căldura extremă prezintă riscuri deosebite pentru sănătatea lucrătorilor în aer liber, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu afecțiuni existente, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul.

Unele părți ale Italiei au înregistrat cu 7% mai multe decese decât în mod normal în luna iulie a anului trecut.

Stresul provocat de căldură măsoară impactul pe care mediul înconjurător îl are asupra corpului uman, combinând factori precum temperatura, umiditatea și reacția organismului, pentru a stabili temperatura „resimțită de organism”.

Unele părți din Spania, Franța, Italia și Grecia s-au confruntat cu până la zece zile de stres termic extrem în 2023, definit ca o temperatură „resimțită” de peste 46 de grade Celsius, moment în care trebuie luate măsuri imediate pentru evitarea unui AVC (accident vascular cerebral) provocat de căldură și alte probleme de sănătate, potrivit Reuters.

Decesele legate de căldură au crescut cu aproximativ 30% în Europa în ultimii 20 de ani, se arată în raport

Luna trecută, agenția de mediu a UE a îndemnat guvernele să pregătească sistemele de sănătate pentru schimbările climatice și a solicitat adoptarea unor norme europene pentru a proteja lucrătorii în aer liber împotriva căldurii extreme.

Anul trecut a fost cel mai călduros an din lume de la începutul înregistrărilor.

Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid din lume

Potrivit raportului, emisiile de gaze cu efect de seră au fost cea mai mare cauză a căldurii excepționale de anul trecut. De asemenea, au jucat un rol și factori precum fenomenul meteorologic El Nino, care poate perturba tiparele meteorologice normale la nivel global.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 5

El Nino este un fenomen meteorologic natural, care corespunde unei încălziri în mare parte dintre regiunile tropicale ale Oceanului Pacific şi care se produce cu o frecvenţă cuprinsă între doi şi şapte ani, durând între nouă şi 12 luni. Fenomenul se referă la o încălzire a suprafeței oceanului sau la temperaturi peste medie la suprafața mării în zona centrală și estică a Oceanului Pacific tropical.

Acest fenomen care se repetă neregulat de-a lungul anilor, modifică circulaţia atmosferică la scară planetară şi încălzeşte zone îndepărtate, producându-se totodată în contextul unei clime modificate de activităţile antropice, potrivit OMM.

Căldura a alimentat fenomenele meteorologice extreme, inclusiv inundațiile, deoarece atmosfera mai caldă poate reține mai multă umiditate, provocând ploi mai puternice atunci când aceasta este eliberată.

Anul trecut, inundațiile din Slovenia au afectat 1,5 milioane de persoane. Grecia a fost afectată de cel mai mare incendiu de vegetație înregistrat vreodată în UE, având o suprafață de 960 km pătrați, de două ori mai mare decât orașul Atena.

De asemenea, ghețarii alpini au pierdut 10% din volumul rămas în 2022 și 2023.

„Unele dintre evenimentele din 2023 au luat prin surprindere comunitatea științifică din cauza intensității lor, a vitezei de apariție, a amplorii și a duratei lor”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice.