ZDITV: Dimensiunile și capcanele Libertății - Alexandru Lăzescu în dialog cu Andrei Vieru
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

ZDITV: Dimensiunile și capcanele Libertății - Alexandru Lăzescu în dialog cu Andrei Vieru

GALERIE
vieru
  • vieru
- +

Interviul este prilejuit de apariția volumului "Elogiul Fronierelor - Mic tratat de libertate", apărut recent la editura Humanitas. Autorul, Andrei Vieru, fiul compozitorului Anatol Vieru, este o personalitate complexă. A urmat studii de pian la Conservatorul din Bucureşti, ca elev al lui Dan Grigore. Din 1988 s a stabilit la Paris.

A susținut concerte în Franţa şi în restul Europei, fiind considerat de critica muzicală un remarcabil interpret al muzicii lui Bach, compozitor din creația căruia a înregistrat la case de discuri prestigioase, între altele, Variaţiunile Goldberg, Arta Fugii și Clavecinul bine temperat.  precum şi opere majore de Beethoven, Liszt sau Mussorgski.  În paralel Andrei Vieru scrie și face cercetări în domenii ale matematicii precum teoria sistemelor dinamice şi teoria numerelor. A publicat eseuri în reviste din Franţa și România: NRF, Magazine Littéraire, Dilema, Observator cultural.

 "Elogiul frontierelor" este a doua sa carte apărută în România la editura Humanitas, după "Elogiul Vanității", a cărei primă ediție scoasă de editura Grasset din Franța în 2013 a fost ulterior tradusă în românește în 2016.

„Elogiul frontierelor" este o carte despre libertate şi duşmanii ei; şi anume despre duşmanii libertăţii care se pretind singurii promotori ai libertăţii; concret, e o carte despre democraţie şi totalitarism în lumea de azi", scrie Horia-Roman Patapievici pe supracoperta volumului. Plecînd de aici dialogul și-a propus să abordeze teme majore ale lumii contemporane desprinse din textul cărții sau asociate acestuia. De la riscurile și incertitudinile inerente conceptului de libertate la societățile totalitare, ca un caz particular al celor democratice, un concept desigur bulversant pentru mulți, sau la "ideologia supunerii" din campusurile și în general din spațiul cultural occidental, mai ales din cel american.

TRANSCRIERE INTERVIU: “Ziarul de Iaşi” utilizează cu titlu experimental serviciile unei companii care asigură transcrierea automată a fişierelor audio. Aceasta foloseşte elemente de inteligenţă artificială (reţele neuronale), reuşind o acurateţe de aproximativ 90 la sută. Recomandăm celor care nu au timp suficient pentru vizionare să citească transcrierea de mai jos pentru urmărirea ideilor principale. Textul transcrierii este însoţit de minutele desfăşurării interviului, astfel încât acesta poate fi urmărit selectiv, funcţie de conţinut.

Tş00:00:01:1ţ În dialogul de astăzi invitatul este Andrei Vieru. Este o personalitate complexă și dialogul este prilejuit de apariția unei cărți care se cheamă foarte interesant elogiu frontierelor apărută la Editura Humanitas și care cred că merită o discuție amplă pentru că e o carte foarte densă cu multe idei și foarte potrivită pentru vremurile pe care le trăim. Andrei Vieru este fiul unui reputat și foarte cunoscut compozitor Anatol Vieru. A urmat sigur tradiția familiei a terminat Conservatorul dar spuneam a fost elevul lui Dan Grigore și din puțin înainte în 1988 dacă nu greșesc s a mutat la Paris. Este o personalitate complexă spunea în afară de faptul că cântă interpretează este. Este pianist și este în special apreciat pentru felul în care cântă Bach. Dar în afară de asta iată scoate cărți. Studiază matematică în special teoria numerelor și pe de altă parte a tradus și Pușkin. Din din Rusia. De ce. Este un amestec foarte interesant și destul de rar și asta se vede și în cartea de care am pomenit elogiul frontierelor pentru că în cartea pe care cu o seară. O vedeți aici este lângă mine are o copertă foarte frumoasă interesantă așa prin ceea ce sugerează cartea apărută la Humanitas este a doua carte apărută la Humanitas SA MAI a mai apărut un elogiu vanitatea care e o traducere de fapt din limba franceză.

ş00:02:01:121ţ La fel e aș vrea ca un ultim detaliu tot plecând de la această carte a fost. A fost organizat o conferință la Ateneul Român este Ateneul Român găzduiește astfel de conferințe de-a lungul vremii foarte interesante a fost o conferință în care cred că la sfârșitul lui octombrie în care s a vorbit despre această carte la conferință au participat bineînțeles Andrei Vieru dar Sever Voinescu redactor șef al săptămânalului Dilema și Valeriu Stoica care în afară de faptul că este un excelent avocat fost ministru la Justiție este un intelectual de mare clasă. Deci cu această introducere putem începe putem începe dialogul nostru și pot să vă spun că m am gândit am împărțit cumva discuția noastră pe câteva capitole. Ne am pregătit aici o documentare și am și dat un nume. Nu știu dacă vi se pare potrivit sau nu dimensiunile și capcanele libertății. Până la urmă că despre asta este vorba și frontiera aicea pare ciudat pentru mulți faptul că libertatea este asociată cu frontiera cu hotarul dar ceea ce e un lucru pe

ş00:03:27:207ţ Care îl îl

ş00:03:28:208ţ Discută pe larg de fapt în diferite ipostaze în diferite planuri. Andrei Vieru în carte explică de ce este foarte important trasat ca libertatea să se subscrie unor focare unor repere de fapt a unor limite

ş00:03:48:228ţ Și e o idee într adevăr

ş00:03:52:232ţ Extrem de interesantă ea am mai văzut o la un american, Patrick Dinu care este profesor la Universitatea Notre Dame. Si care discuta cumva și el dar nu tot într un cadru atât de extins ca Andrei Vieru. Despre faptul că nu poți avea cu adevărat libertate sunt o formulă în care ai o Borders și fluiditate aceasta de care Open se simte în sensul în care totul e fluid în jurul tău și fără repere e foarte greu să definești ceva. Aș începe de aici și aș începe să vă rog să comentăm puțin. Un citat pe care l am extras din cartea dumneavoastră și spuneți cam așa De testăm libertatea dintr un motiv foarte simplu libertatea presupune incertitudine. Dacă urăști ambiguitatea și incertitudinea e foarte probabil să urăști și libertatea. Pentru că

00:04:58:298ţ Atât riscurile cât și alegerile până la urmă țin

00:05:02:302ţ De de niște alegeri. Adica toată toată această chestiune presupune riscuri și alegeri personale și până la urmă exista întotdeauna un risc și incertitudini. În acest în acest peisaj. Deci cum ați. Cum ați plecat de la citatul pe care l am l-am văzut, pe care l am pomenit anterior.

ş00:05:33:333ţ Aș avea mai multe lucruri de spus m aș vrea întâi de toate să subliniez că libertatea este ea însăși un hotar o frontieră doar când ești pe o frontieră. Poți alege în ce direcție vrei să o iei. În ce țară vrei să sară la modul figurat vorbesc ce țară vrei să te duci în Mexic sau în Statele Unite de exemplu dacă e vorba de cea liceu prin ultimele cadre ale celebrului său film The Children unde el ezită pe frontiera dintre Statele Unite și Mexic încotro să o ia spre Mexic sau spre Statele Unite. În limba română a te hotărârii vine de la cuvântul hotar. Ori libertatea presupune libertatea de alegere. Acolo doar poți alege în ce direcție te ai hotărât să o apuc. Asta pe de-o parte. Deci libertatea pentru mine nu doar presupune frontiere este ea însăși o frontieră ontologic vorbind.

ş00:06:53:413ţ Libertatea este o frontieră au fost

ş00:06:55:415ţ Mulți oameni mulți gânditori care în ultima vreme au afirmat pur și simplu că libertatea nu există. Eu presupun că există dar presupun că libertatea este infinită zi Mala așa cum frontierele pe o hartă au o arie infinită zi mamă dar asta nu înseamnă că există înseamnă doar că este foarte redusă fiind foarte redusă. E cu atât mai prețioasă.

ş00:07:36:456ţ Interesant e că avem suntem acum într un moment uite sunt acum se vor împlini doi ani în care am intrat într un fel de lume foarte ciudată și de fapt foarte confortabilă cu pandemia. Cu toate restricțiile cu tensiunile și conflictele pe care le a generat în societate între societate.

ş00:08:00:480ţ Dar ce e mai grav că nu între societate

ş00:08:03:483ţ Să spunem și autorități ci chiar în interiorul acesteia. Și aș face trimitere la un articol foarte interesant al fostului ministru al Educației Mircea Miclea care discuta despre religia Siguranței care până la

ş00:08:19:499ţ Urmă ridica într un fel aceeași

ş00:08:21:501ţ Chestiune pe care o discutam legată de riscuri

ş00:08:25:505ţ Și el spunea că vom ajunge să ne protejăm cu costuri tot mai mari un mod de viață tot mai lipsit de valoare. Mi se pare interesant felul pentru că până la urmă în momentul în care renunți la libertate să limitezi drastic în momentul acesta sigur că pierzi ceva din existența din valoarea existenței tale. Din păcate trăim

ş00:08:49:529ţ O suntem într o astfel de perioadă în care chestiunea asta a devenit extrem de vizibilă în societate adica provoacă foarte multe valuri

ş00:09:00:540ţ Și vrem să vorbim puțin despre asta. Da subliniat aici mai multe aspecte și încerc să răspund pe rând la toate inclusiv la unul din intervenția dumneavoastră precedentă la care cred că încă nu am răspuns. Libertatea presupune incertitudine. Spuneați în intervenția dumneavoastră precedentă când este un hotar și ai libertatea de alegere nu ai certitudinea că vei face alegerea corectă în termeni. Ca sa revin la ultima noastră intervenție. Cine în fața tancurilor lui Ceaușescu în 21 decembrie 1989 avea certitudinea că a scăpat teafăr de acolo. Se lupta. Se lupta pentru libertate securitatea personală era pusă între paranteze. Nimeni nu avea certitudinea că va scăpa viu de acolo. Securitatea și libertatea sunt după pararea mea valori. Foarte necesară pentru ființa umană dar antidot zice nu. Nu ele nu se pot împăca între ele câștige în securitate pierzi în libertate câștigi în libertate pierzi în securitate magma sigur că mai pot fi diferite puncte de vedere. Eu cred că viața nu merită trăită dacă nu există libertate. Viața de sclav nu merită trăită. Dupa parerea mea

ş00:10:54:654ţ Discutam tot în acelasi și în aceeași sferă de idei. Voiam să mă refer și din punctul acesta de vedere la la două lucruri la faptul că într o carte apărută recent chiar în acest an istoricul Neal Ferguson. Cartea se cheamă dum și o menționez pentru că el la un moment dat face o comparație între felul în care a reacționat societatea americană la o gripă asiatică care a avut și atunci %80 90 milioane de infectării deci a fost destul de de impact important. Lumea a reacționat cu mult mai mult calm. Niall Ferguson dă o explicație spune de fapt sunt două explicații pe de-o parte oamenii care trecuseră prin experiența războiului erau mult mai obișnuiți cu astfel de lucruri deci nu intrau în panică atât de ușor. Pe de altă parte spune el ancorele în societate familia tradițiile care erau încă solide

ş00:11:54:714ţ Au minimizat cumva impactul

ş00:11:57:717ţ Și spre deosebire de situația pe care o vedem acum și din acest punct de vedere mai făceam o trimitere la ceea ce vedeam acum că se întâmplă prin

ş00:12:08:728ţ Campusurile universitare

ş00:12:11:731ţ Americane dar și britanice și prin Europa. Această poveste cu micro agresiunile cu Safe

ş00:12:19:739ţ Spaces cu spații sigure cu cu

ş00:12:22:742ţ Oameni cu studenți care se simt simpli se plâng că sunt afectați psihic de lectura unor texte. Am văzut la un moment dat Metamorfozele lui Ovidiu deranjau foarte tare deci cum care cum de am ajuns

ş00:12:40:760ţ Să să

ş00:12:41:761ţ Ne schimbăm așa de

ş00:12:42:762ţ Demult în toate.

ş00:12:45:765ţ Mă rog în câteva decenii. Totuși nu e nu e

ş00:12:48:768ţ Un timp atât de lung. Da mă gândeam ascultându vă la două dimensiuni ale acesteia noțiuni de safe Spaces este un sens pe ISS fizic și există un seif spațios fizic. Cunosc pe cineva care de când a început epidemia de vid nu iese din casă și doarme în costum de scafandru deci este un exemplu de safe Space fizic care distruge de fapt imunitatea. Lucrurile nu stau foarte diferit în plan psihic. Vrei mereu să stai într un safe Space psihic. La prima alertă în privința unei reale sau presupuse epidemii intri în panică și nu mai reacționezi. Nu mai înțelegi nimic din realitatea înconjurătoare. Cam asta s a întâmplat de când cu Ovidiu nimeni aproape nimeni nu mai poate va lua lucrurile la justa lor valoare. Panica e foarte ușor de indus în populație și panica îi era sa spun că panica este o ideologie în măsura în care ideologiile pot fi induse. Este evident că panica e oprită fenomenele care pot fi cel mai ușor induse. Nu spun că panica este în sine o ideologie dar eu o clasa de ideologii adică panica poate fi indusă pe diferite canale și fiecare canal poate lua forma unei ideologii.

ş00:14:57:897ţ Eu am spus

ş00:14:58:898ţ Da da nu vroiam să spun că totuși sigur că așa e și o pandemie are un impact mare dar nebunia asta cu micro agresiuni și cu ea era dinainte de pandemie adica s a parcurs un întreg drum până aici. Sigur pandemia n a făcut decât să explodeze chestiunea asta dar ea e exista undeva. Da e evident.

ş00:15:26:926ţ Dar ceea ce spuneți într un fel confirmă ceea ce spun și ceea ce spun confirmă ceea ce spuneți de fapt.

ş00:15:41:941ţ Climatul asta de siguranță absolută care a

ş00:15:44:944ţ Premers

ş00:15:47:947ţ Pandemiei a făcut ca pandemii ca

ş00:15:51:951ţ Propaganda legată de pandemie să pasăm să prindă să prindă cu atât mai ușor adică într un mediu colectiv în care psihicul uman pretinde siguranța absolută cel mai mic element de nesiguranță îl deranjează complet.

ş00:16:17:977ţ Dar Cech a venit pe un teren din asta extrem de bun.

ş00:16:20:980ţ Exact asta vroiam sa spun. Da da da exact asta am vrut sa spun.

ş00:16:24:984ţ Acum aș trece la UNPR m aș duce într o altă zonă. Si una care mi s a părut extrem de interesantă și probabil paradoxală pentru mulți ideea că de fapt legătura dintre sau felul în care priviți democrația și totalitarismul pe mulți ar putea să l au tentația și imediat să l plaseze în opoziție. Spuneți că de fapt sunt complementare și chiar sigur susțineți un lucru. Totalitarismul este un caz particular de democrație și foarte interesant un lucru pe care nu l am mai văzut în altă parte. El introduce conceptul acesta de regimuri sau societăți pre totalitare care înțelegem că e de fapt în acest parcurs de la posibil parcurs de la democrația la totalitarism e un prag intermediar și după părerea mea suntem sau cel puțin în anumite zone suntem oarecum în acest an exact în acest loc

ş00:17:41:1061ţ Și

ş00:17:43:1063ţ Am în minte tipul acesta. Felul în care sigur că noi tot vorbim de democrație da democrația de fapt multe decizii au fost preluate de o imensă birocrație. La Bruxelles avem zeci de mii de oameni vreo 50.000 de oameni în structuri este apoi birocrația federală din Statele Unite ca multe decizii nu le mai au cei pe care îi alegi. Până la urmă și niște o birocrație care este așezat și care are sigur interesele sale pe care le le și le apără. Și aici e o discuție dar poate o abordăm puțin mai încolo între ideologie și această birocrație adica legătura dintre ele dar poate comentăm puțin exact acest aspect care mi se pare cred că e unul din mâna din chestiunile esențiale pe care o discutați în carte.

ş00:18:39:1119ţ Relația dintre democrație și totalitarism este o temă centrală în cartea mea. Democrația este regimul celor mulți iar totalitarismul este regimul tuturor toti este un caz particular al lui mulți în sensul ăsta. Totalitarismul este un caz particular al democrației. Când eu eu am gândit că ideile cărții și cartea pe cont propriu. Am crezut că ideile astea sunt absolut originale. Mi am dat seama pe parcursul lucrului la a la carte că de fapt nu sunt absolut originale că au mai fost exprimate într un fel sau altul și de alți autori înaintea mea. Eu am încercat să dau totuși un cadru conceptual strict acestor concepte. De exemplu Jacob Talbot care este după părerea mea de departe cel mai important autor al secolului XX care s a aplecat asupra problemei originilor totalitarismului a scris o carte Origins of totalitar and democracy originile democrației totalitare. Deci el privea deja totalitarismul ca un caz particular de democrație și o făcea fără să o spună explicit oarecum din punctul meu de vedere ca sa spun așa punctul de vedere pe care l am exprimat adineauri că toți e un caz particular al lui mulți. De fapt

ş00:20:35:1235ţ Ideea se regăsește deja la Aristotel

ş00:20:39:1239ţ Care atunci când vorbește de tiranie vorbește de tiranie ca de un regim popular. Nu nu ca om de un regim anti popular ci ca de un regim popular asta e foarte interesant și trimit pe ascultătorii noștri la cartea mea bineînțeles și la referințele pe care le conține. Acuma ca să revin cred la ultima parte a intervenției dumneavoastră vorbeați de faza intermediară dintre. Democrația să i spunem așa în sensul cel mai curent al cuvântului adică al democrației de tip liberal și democrației de tip totalitar. În mod preponderent democrația liberală este totuși un regim al majorității în majoritate în cea mai mare parte a cazurilor. Alunecarea spre un regim al totalitar ți se poate face și de obicei așa se și întâmplă destul de gradual. Acuma sigur depinde de scara de timp la care vorbim. Pentru unii un an sau cinci ani poate semana mai mult cu eternitatea pentru alții mai mult cu o singură clipă. Sigur că de exemplu regimul totalitar hitlerist a alunecat repede către totalitarism. A fost Hitler a fost Maroc partidul național socialist a fost ales în 1933 cu o

ş00:22:52:1372ţ Majoritate

ş00:22:53:1373ţ Care nici măcar nu era absolută cred ca de aproximativ 40 la sută. Dar după aia lucrurile

ş00:22:59:1379ţ Au alunecat foarte repede și nu o să repet eu acum istoria aceste

ş00:23:05:1385ţ Alunecări presupun cunoscuta de a voastra si binențeles de toti ascultătorii noștri.

ş00:23:16:1396ţ Dar iata că aveam e doar un exemplu avem multe multe exemple din istorie care. Sistemul un om un vot a dus de fapt către către totalitarism într un timp. Mai lung sau mai scurt de circumstanțele istorice și geografice și. Nici chiar vroiam să concreta

ş00:23:48:1428ţ Nu vroiam să mă gândeam la un lucru și aici e o deosebire importantă între regimurile autocratic în regimurile militare regimurile militare sunt pur și simplu domină pot lăsa sigur ele sunt și clientelare în sensul că își favorizează interesele de afaceri a unor apropiați. Dar până la urmă nu nu stimulează de exemplu alegeri. Asta e foarte interesant. Inclusiv ei este ritualul acesta alegerea era și în comunism. Erau alegeri că fără nici un rost până la urmă pentru că se știa din start ce se va întâmpla până și în Coreea de Nord de astăzi sunt alegeri. De ce pentru că încearcă să meargă exact pe această idee că e o democrație totalitară. Sau mă rog un regim totalitar care mimează democrația dar e interesant că mențin acest ritual repet fără o farsă până la urmă dar el era menținut nu și la noi în România. Al doilea element pe care l poate discutăm este și asta. Vă aduceți aminte că era în comunism era ideea de a construi omul nou. Ei văd acum elemente ale acestui tip de demers pe care îl văd acum și în Occident de exemplu în Statele Unite. Nu ideea este de de tot un fel de om nou care e construit acuma cu niște caracteristici sigur cu niște presiuni în jur și mă gândeam vroiam să să să discutăm puțin pe marginea acestor aspecte.

ş00:25:26:1526ţ Si imi da ati evocat regimurile militare sau regimurile autoritare ca sa generalizez un pic. Regimurile autocrat create fie ele militare sau nu. Eu ma numesc cartea mea de cele mai multe ori regimuri oligarhice uneori autocrat sau. Dacă e să mă refer la. Platon. Ele pot fi numite și aristocratice dar cred că termenul cel mai potrivit e oligarhice. Etimologic vorbind clasificarea mea regimurilor politice ține de ideea de cuantificare pe care o folosește și Aristotel. După părerea mea în mod satisfăcător adică Aristotel vorbește de monarhie. E monarhie aristocrație și democrație adică regimul unuia singur care se cheamă monarhie. Regimul celor puțini care se cheamă aristocrație fiind regimul celor mulți care se cheama democrație.

ş00:26:50:1610ţ Eu cred că nu e satisfăcătoare

ş00:26:51:1611ţ Această clasificare fiindcă monarhia este așa cum deja Platon o spune într o replică din Republica că în fond monarhia nu e un tip de regim de sine stătător fiindcă este un caz particular de oligarhie mult sau unul singur nu e mare diferență. De altfel regimul unuia singur nici nu e posibil. Un singur om nu se poate menține la putere fără sprijinul măcar câtorva din jurul lui. Deci revin la ceea ce spuneam clasificarea mea a regimurilor politice este regimul nimănui care se cheamă anomalie în care puterea e sau inexistentă

ş00:27:40:1660ţ Sau total ineficientă.

ş00:27:43:1663ţ Cu diferitele variante putem imagina și chiar există situații în care există mai multe foruri de putere care se anulează reciproc. S Deci puterea ei în orice caz ineficientă regim. Regimul celor puțini pe care prefer să l numesc oligarhie etimologic vorbind

ş00:28:10:1690ţ E termenul cel mai potrivit. Democrația regimul celor mulți și și totalitarismul regimul tuturor există.

ş00:28:19:1699ţ Ce revin acum la ce spuneați. E o mare diferență între regimul tuturor. Adică totalitarismul

ş00:28:28:1708ţ Și regimul celor puțini care stau oligarhia în forma

ş00:28:36:1716ţ Sa militară. Sigur că regimul oligarhic poate îmbrăca forme dictatoriale așa cum și totalitarismul poate îmbrăca sau chiar îmbracă mai totdeauna deși nici asta nu e sigur. Mai totdeauna îmbracă forme dictatoriale dar. În esență sunt fenomene total diferite. Nu trebuie niciodată confundat autocrat ea cu totalitarismul. Nici asta nu e o temă absolut nouă în cartea lor cartea lui Dick și Zbigniew Brzezinski nu a anunțat exact asta se cheamă. Asta mai exact o totalitarism și dictatură în fine nu a fost tradusă în românește din păcate totalitar ea Nisman dictator și tudta se cheamă anglo ei fac și ei distincția dintre totalitarism și simpla dictatură. Era o temă foarte actuală în perioada războiului rece perioada în care. Pe gânditorii politici americani nu toti făceau diferența dintre cele două. Ca fizic și rezist cred că a avut merită să fac deosebirea sa ceara nu.

ş00:30:20:1820ţ Cred că Jim Kerr Patrick a avut la un moment dat un articol important în care a încercat să

ş00:30:26:1826ţ Mă rog să se dea o să dea o explicație de ce făceam o societate

ş00:30:32:1832ţ Liberă în principiu care era în competiție sau în Clash din ăsta global cu regimul sovietic cu Uniunea Sovietică și tot lagărul sovietic. De ce la un moment dat se sprijinea pe astfel de regimuri autocratic. La un moment dat și exact încerca să se ducă către zona asta de a face distincția dintre regimuri autocrat oligarhice ca să folosesc termenul dumneavoastră

ş00:31:00:1860ţ Și regimuri totalitar regimurile totalitare încearcă să facă o

ş00:31:03:1863ţ Transformare a societății. Eu am făcut referire la omul nou cu propagandă cu educație în școli

ş00:31:12:1872ţ Și din punctul ăsta de vedere seamănă cu

ş00:31:15:1875ţ Demersurile acestui curent radical progresist. Neam marxist. Putem spune în diferite feluri care încearcă să facă în fond același lucru și care acum ai o întreagă discuție a reușit să acapareze în bună măsură sistemul instituțional adică să controleze pârghii foarte importante din sistemul instituțional din Statele Unite dar și din Europa. Până la urmă.

ş00:31:46:1906ţ Ceea ce deosebește

ş00:31:47:1907ţ Fundamental regimurile totalitare de simplele regimuri autocratic e ideologia ideologia. Care are drept scop să îi facă pe toți să gândească exact la fel. Asta e în simplele regimul autocrat. Nu e nici necesar nici nu prea se întâmplă. Regimul autocratic se mulțumesc cu. Nu cetățenii. Da da da da acolo nu există. Nu există de fapt ideologii sau ele sunt absolut secundare. Ele au un rol primordial în regimurile totalitare. Din păcate la asta asistăm astăzi. Corectitudinea politică de exemplu este o. Ideologie de tip totalitar. Aș vrea să fac o. Mică paranteză și să spun că. Ana arena se înșeală complet în privința. Vara lui ideea ei total greșită că. Ei ideologiile totalitare sunt coerente logic nu nu sunt coerente logic sunt total incoerente de fapt si incoerența ideologiilor. Eu. Nu au voie sa nu exagerati sa nu spun in sine ca e o dovada da e un indiciu al caracterului totalitar totalitar al unei ideologii o ideologie e total incoerenta din punct de vedere logic avem temei sa credem ca e o ideologie de tip totalitar. Corectitudinea politica este o ideologie total incoerentă de fapt și asta o arată cu prisosință cartea mea care e prilejul întâlnirii noastre de astăzi.

ş00:34:06:2046ţ Da chiar spuneați știu că la un moment dat apropo de corectitudinea politică în timp ce dă soluție la probleme false vede probleme. Orice soluție reală vede probleme și false și și acestea dar mai făcea cineva o observație interesantă pe care o putem comenta Apropo dacă tot am intrat în acest teritoriu al corectitudinii politice.

ş00:34:29:2069ţ Făceau observația că este incoerentă nu doar pentru că

ş00:34:32:2072ţ Pleacă de la premise false așa cum spuneți dumneavoastră

ş00:34:36:2076ţ Ci pentru că chiar în cazul raționamentului își schimbă criteriile care operează

ş00:34:41:2081ţ De foarte multă.

ş00:34:45:2085ţ Da există. O logică a lui nimeni. Puțini mulți majoritatea. Tot există o asemenea logică noțiunea de mulți sau puțini. E oarecum o. Noțiune difuză nu este total precisă. Totuși spuneam că e vorba de mulți sau de puțini într un caz sau altul. În funcție de anumite criterii dacă dacă schimbăm criteriile pe parcursul unui raționament este o tâmpenie. Este ceva total incoerent. Si asta face parte din practicile corectitudinii politice. Aici viziunea politică este o campioană în materie de dublu standard. Când ne convine în cadrul corectitudinii politice spunem că doi oameni sau un om înseamnă foarte bun că nu ne convine spunem că nu înseamnă nimic. Când e vorba de un miliard de oameni dacă ne convine spuneam că e foarte puțin sau dacă ne convine spunandu e foarte mult. E un arbitrariul total. Cadrul sistemului de gândire al

ş00:36:25:2185ţ Corectitudinii politice nu are absolut nici o

ş00:36:29:2189ţ Validitate.

ş00:36:31:2191ţ Tocmai asta duce

ş00:36:32:2192ţ Bine total incoerent.

ş00:36:34:2194ţ Da apropo da exact confirmă chestiunea incoerente dar aș face un ziar aș veni cu un citat din carte care mi s a părut interesant și pe care v aș ruga să îl să l comentați. Spuneți apropo de încremenit în proiect dar și de corectitudinea politică spuneți așa încremenit în proiectul federal european și încremenit în proiectul corectitudinii politice cel puțin în planul încremenite în proiectul federal și în proiectul corectitudinii politice cel puțin în planul strict al gândirii sunt mai periculoși decât incremenit in proiectul comunist. E un citat sigur probabil șocant pentru unii. Dar oricum mie nu mi se pare dar sunt sigur că mulți pot avea un tremur așa când citesc asta.

ş00:37:26:2246ţ Depinde la ce ne referim dacă ne oferi ne referim la violența fizică dintr un trecut pe care o cunoaștem cu o violență fizică dintr un viitor care încă nu a avut loc. Sigur că cititorul își poate pună întrebări asupra. Justificării afirmației putem să. Să o luăm din altă parte. E. Eu spun că. Este încremenit în proiectul actual sunt mai periculoși tocmai tocmai pentru că nu totul miroase a minciună. Ce spun ei. Când totul era minciună cum era în proiectul comunist lucrurile cel puțin erau mai clare acum sunt mai puțin clare pentru că unele lucruri din minciuna actuală par adevărate. Unele poate chiar și sunt adevărate când dar adevărul fie și în doze foarte mici se amestecă cu doze masive de minciună. Pericolul fie tehnologică se spuna sa fie mai mare.

ş00:38:54:2334ţ Deci mi se pare și mie o zonă aici m am gândit destul de mult la acest aspect. Faptul că această combinație care dă credibilitate aparent și pentru că dacă am trăit amândoi vremurile acelea practic sigur în timpul comunismului nimeni nu credea. Ma rog ce propaganda nu au.

ş00:39:18:2358ţ Foarte puțin dar cred că în faza finală

ş00:39:20:2360ţ Practic nimeni nu mai credea. Acum e altceva pentru că lucrurile sunt amestecate. Cum ați spus.

ş00:39:28:2368ţ Da m am tot întrebat în decursul timpului în ce măsură de fapt sinceritatea contează în anumite contexte. Da în altele nu. Un exemplu pe care îl dau în cartea într o notă de subsol se referă la Coreea de Nord. Cetățenii Coreei de Nord când aud numele conducătorului mult iubit încep să plângă de emoție. Știm noi oare dacă plâng sincer dacă emoția lor e sinceră sau nu. De fapt nu știm și asta totuși nu ne împiedică să spunem cu certitudine absolută că regimul din Coreea de Nord este un regim totalitar deci. Sinceritatea e nu știu în ce măsură sinceritatea e un criteriu relevant s a putut vedea de exemplu în ultima faza a regimului lui Ceaușescu că nimeni nu mai credea. Și totuși asta a făcut posibil ca regimul Ceaușescu totuși să se mențină la putere. Până în data de 21 decembrie. Sigură după data de 22 s a prăbușit dar până în 21 s a menținut cu. Bine ei

ş00:41:05:2465ţ Regimul s a menținut practic în condițiile în care încă cât mai putea să controleze structurile de forță dar momentul în care adică practic persuasiune să zicem retoricii și a ideologiei erau paziti zero nu mai contau

ş00:41:27:2487ţ Contau doar partea de frică

ş00:41:29:2489ţ De de teroare pe care puteai să o exercit prin intermediul structurilor de forță nu.

ş00:41:36:2496ţ Da dar aș vrea să stabilesc o paralelă între momentul de atunci și momentul de acum. Evident lumea nu mai credea dar e la fel de evident că până în ultimul moment lumea s a prefăcut că crede. Eu nu știu cât cred în corectitudinea politică astăzi. Dar e evident ca foarte multa lume care nu crede se preface totusi ca crede si asta este o formă extrem de perversa. Nici nu știu cum să o numesc. Lumea gândește necum nonconformist si are un comportament totodată perfect reformist. E o formă foarte perversă de raportare la societate.

ş00:42:34:2554ţ De fapt aici cred și eu mă tot întreb la un moment dat văzând toate derapajele astea

ş00:42:40:2560ţ Unele sunt absolut bulversat ante pe care le vezi prin spațiul academic american dar numai în media și

ş00:42:47:2567ţ Cât la câți sunt să zicem adepți ai

ş00:42:50:2570ţ Cultului ca atare pentru că e un cult în ultimă instanță

ş00:42:55:2575ţ Și câți sunt oameni care se supun

ş00:42:58:2578ţ Cultului. E greu să spun aș.

ş00:43:02:2582ţ Aș face trimitere la very White a fost un personaj destul de cunoscut în America a lucrat la New York Tank și a dat demisia la un moment dat acuzând derapajele din redacție și chiar spunea la un moment dat că redacția a ajuns și asta iar un alt

ş00:43:21:2601ţ Subiect interesant a ajuns. Twitter a ajuns să fie editorul suprem pentru că în funcție de reacțiile

00:43:27:2607ţ De pe Twitter se ia părea un text nu apărea. Era aruncat peste bord un redactor sau nu. Dar ea spunea în același timp că pe canale private oameni care nu îndrăzneau să spună nimic. De exemplu am mai fost amenințat a fost supus unor presiuni nu îndrăzneau să spună nimic. La nivelul redacției dar transmiteau pe canale private ce mă rog ce rău e că uite aveam acest tip de make Artist la New York Times și ajungem exact în punctul pe care îl discutam anterior acest tip de oportunism și ajungem la ceva care iar mi se pare foarte important și emblematic

00:44:10:2650ţ Pentru aceste vremuri.

00:44:12:2652ţ Și cred că o spuneți dumneavoastră. Ideologia supunerii. Adica ce i face pe oamenii ăștia să se renunțe sigur la nivel personal.

00:44:23:2663ţ Putem înțelege că oamenii sunt puțin dispuși să și riște să și riște să zicem o anume un mod de viață confortabil

00:44:35:2675ţ În favoarea adevărului și iată ajungem din nou la

00:44:39:2679ţ Libertatea care e extrem de sugrumată în acest mod.

00:44:45:2685ţ Da nu. Nu mi dau seama. Nu mai stiu exact daca în ce ati spus adineauri ati folosit sau nu cuvântul ideologie eu eu nu o cunosc personal pe Barry White Sam sau o cunoștință comună prieten comun cu ea care este matematicianul Sergiu Klein german de origine română care este profesor la Princeton unul dintre cei mai mari specialiști la ora actuală în ecuații cu derivate parțiale și relativitatea generală care știu că. A. S a exprimat pe platforma lui Barry White uneori consemnând anumite. Declarații cu ea. Revin însă la ce spuneați la la supunere. Într un cadru totalitar sau totalitar cum am mai spus o ideologia are un rol primordial. Îi ideologia. Se punea întrebarea ideologia impune supune sau induce. Deci de multe ori induce nu te obligă să te supui direct. Doar induce anumite pattern uri de gândire. Deci granița e. Nu este foarte strictă. Unii știu foarte bine că se supun și. Cu cât ești mai conștient cu atât doza de. Uneori de cinism cu atât mai evidentă. Dar nu totdeauna așa. Uneori uneori capituleze fără să îți dai seama morții se induc niște idei și tu nici nu îți dai seama că ți a fost indusă dinafara. Tehnicile sunt extrem de variate. Uneori e vorba de bani. Când spun bani nu mă refer la faptul că ți se dă mită nu asta spun dar dacă existența ta depinde de niște granturi de exemplu cum devine cazul la ora actuală nu poți. Ușurința obține un grant în climatologie. Pur și simplu afirmând realitatea încălzirii globale este cu totul insuficient. Trebuie să fii și catastrofic în plus ca să obții un dram trebuie să fii adeptul teoriei conform căreia nu numai că avem o. Nu numai că avem încălzirea globală nu numai că avem încălzire globală datorată activității umane ci avem și o urgență climatică absolută adică 231 are loc sfârșitul lumii. Citeam zilele trecute un articol al profesorului în anul I despre Premiul Nobel pentru Fizică 2021 în care spunea că unul dintre cele mai neviabile modele. De evoluție climatică a primit Premiul Nobel. Pur și simplu pentru că era cel mai catastrofic. Și de altfel unul dintre cele mai neconforme cu evoluția reală a datelor din.

00:49:05:2945ţ Avem aceste două direcții pe de-o parte ce spuneți. Într adevăr am cunoscut prieten

00:49:12:2952ţ Un fost student de-al meu care acum e profesor la Houston și care are contribuții importante în domeniul acesta de cercetări pe creier și îmi spune că. Practic e adevărat la National s a ales fundatia. Încă nu se punea această m am întâlnit cu el în această vară. Se punea această condiție dar pe pe alte granturi pe National Science Foundation pe Heath era o condiție să arăți cum promovezi diversitatea și sigur că lucrul acesta e automat induce în. Asta e interesant îți induce un tip de comportament care devine parte din tine deși la un moment dat se ajunge la lucruri extrem de umilitoare. Mă uitam cred că l am comentat când am vorbit aseară la un articol din judet care era un exemplu al unui unui astrofizician care mă rog a venit cu un articol a fost pe care l a și retras. Dar ce e faptul că l a retras una dar în multe situații cei care sunt astfel acuzați și presați. Vin și livrează și niște extrem de umilitoare scuze și seamănă foarte tare. Sigur că e alt context. Apropo de un aspect pe care l a subliniat de violența fizică da seamănă cu ce se întâmplă și în China căci acolo apar la televiziune și știu Recunosc spășit vină adica cât de. De am ajuns atât de de jos la nivelul ăsta pentru că de fapt vedem niște lucruri aproape incredibile.

00:51:02:3062ţ Nu da. Nu stiu ce aveti cu ce sa va spun. Omul are un foarte puternic instinct de conservare care se manifesta la toate nivelele. Omul reușește din păcate lumea să găsească aranjamente cu el însuși. Nu are legătură neaparat directă cu discuția dar îmi aduc aminte de tipul unei piese de teatru care se juca la Paris. Nu mai tin minte cine era autorul. Mi a plăcut foarte mult titlul ultimile ultimele remușcări înainte de uitare. Deci omul are tot felul de mecanisme s de a găsi aranjamente cu el însuși cu propria sa conștiință. De fapt Aranjamentul consta în a și pune propria conștiință între paranteze.

00:52:06:3126ţ Da e foarte interesant că de fapt pe ultima redută. Să zicem în calea acceptării într un fel te predai nu ai niște remușcări de final si după aceea te predai cred într un fel asta vedem aici și mă gândeam la un gest care a devenit atât de banal acuma a cerut în genunchi ieri de la meciurile de fotbal din Marea Britanie care sigur că ele sunt inspirate de porecla o organizație radicală care mă rog are un radicalism din ăsta feroce recunoscut de altfel și cu toate astea. Sigur că există o scuză că luptam împotriva rasismului dar acest tip de genunchi cere deci d de acceptare de supunere până la urmă

00:52:54:3174ţ Pe care e foarte greu să ieși. Și mă rog aș mai face o

00:52:59:3179ţ Paralelă și la noi. A propos de foarte greu acum ați descris rațional despre pandemie. Vaccinuri. Uite așa prin emisiuni de televiziune încerc să mai nuanțează așa ești automat împins cumva către periferie și privit așa cu suspiciune din start. Da asta voiam să mă mai șochează și voiam să vă întreb cum cum recepționează toate aceste lucruri.

00:53:26:3206ţ Să le recepționeze așa cum cred că le recepționat și dumneavoastră. Ce pot să adaug la ce ati spus.

00:53:39:3219ţ Da e e. Ma rog ăsta e un moment pe care îl. Prin care trecem

00:53:46:3226ţ Acum.

00:53:47:3227ţ Cred că există mutra aici pe centură am văzut multe dar se termina cu cu un subiect pe care mi s a părut interesant. Aveți thriller made in comunism. Plecând de la faptul că nu poți fi membru de partid inteligent și cinstit și mă gândeam sigur că totul e o bucată interesantă și foarte legată de realitate. Mă gândeam este Danny Rodrigo care are apropo tot așa de o chestiune importantă a acestor vremuri spune are el o dilemă vizavi de globalizare și spune că nu putem avea un stat națiune. Globalizare și democrație simultan ai CA trebuie să renunțăm la ceva exact ce ce. Mă rog ce aducea în discuție și care până la urmă era vorba de dimensiune morală. Bouchard aceea de care ați pomenit în carte.

00:54:56:3296ţ Da îi. Eu înclin să cred că lucrurile sunt chiar mai simple. Eu cred că global ritmul nu e compatibil cu democrația de tip liberal global riscul presupune abolirea granițelor. Si abolirea granițelor nu este compatibilă cu democrația de tip liberal. N-aș putea să. Insist pe latura tehnică latura logică a cărții mele aspectele tehnice sunt expediate în nota de subsol pe care cititorul le poate ignora. Dar pretind că pot pot arăta logic că abolirea frontierelor nu este compatibilă cu libertatea. Libertatea este ea însăși. O frontieră așa cum am spus deja la începutul convorbirii noastre. Când desființeze o frontieră. Ceea ce rămâne este o. Pestera așa o zonă lipsită de. Defrontieră de conturi. Care este de fapt simbolul exact al. Obligatoriu lui. Ceea ce este nu obligatoriu ceea ce este permis sau posibil presupune o conturarea presupune o frontiera deci lucrurile stau de fapt exact invers daca isi inchipuie. E lumea că stau lucrurile în realitate ambiția cărții mele a constat în a corecta niște greșeli ale gândirii politice la rădăcină. Sunt anumite greseli bine înrădăcinate în gândirea colectivă și în gândirea specializată politică. Care constau în a considera că lucrurile stau exact invers decât stau în realitate.

00:57:26:3446ţ Desființarea frontierelor crede Bulgaria actuală că reprezintă exact. Libertatea va reprezinta libertatea dar libertatea. În concepția totalitară a libertății pentru că există și așa ceva. Robespierre Marx și alții aveau o concepție despre libertate. Ei nu ne nu nega libertatea. Eu afirmau. Dar concepția lor despre libertate era opusă concepției noastră concepția pe care noi o considerăm drept adevărată când exista libertatea alegerii. Ai libertate când ai libertatea. Asta presupune că ai libertatea alegerii dacă nu ai nicio libertatea alegerii și consideri că libertatea se rezumă doar la a accepta această lipsă de posibilitatea alegerii. Atunci ai. Ai libertatea de tip totalitar adică de fapt ca să traduc în limbajul nostru. Îmi permit să spun al dumneavoastră și al meu e de fapt lipsa de libertate. E aceasta lipsă de liber când nu ai libertate de alegere nu ai frontiere și când nu ai frontieră nu ai nici libertatea de alegere. Așa cum am spus la început libertatea de alegere presupune frontieră și chiar se confundă cu o frontieră. Repet te hotărât în românește vine de la hotar pe un hotar ai posibilitatea de a alege fără frontieră. Nu există libertate.

00:59:25:3565ţ Cred că într un fel această ceea ce ați vorbit acum e de fapt esența cărții când pe un teren din ăsta viran fără fără nimic fără nicio graniță evident nu ai nicio posibilitate alegerii. N-ai. Nu există nici posibilitatea îndoielii. Și uite așa moare și spiritul critic și încet încet sau poate mai repede nu numai. Încet încet pierdem inclusiv felul în care definim libertatea de a absorbi. Într un fel ne induc. Cum ați spus cred că mai devreme. Mă rog nu ne este indus un anumit tip de comportament care acceptă această îndepărtare până la urmă și de de fapt de D. D. De ștergerea hotarelor cu până la urmă aici ajungem să ajungem la la la fondul cărții dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru acest dialog zic eu interesant și sigur sper ca mi se pare important ca această carte să fie citită pentru că sigur unii o pot vedea într un fel sau într altul dar e important că te pune pe gânduri și ție îți creează posibilitatea de a de a ieși cumva într un spațiu confortabil și dintr un anumit limbaj de lemn care tinde să ne să ne acapareze și pe noi.

01:01:06:3666ţ Din nou ca să zic așa. Da vă mulțumesc foarte mult. Aș vrea să spun că am constatat că pe unii cartea mea i a pus pe gânduri înainte să o citească și și unii au venit cu obiecții și cu dezacorduri fără să o fi citit dinainte și tind să cred că. Atunci când Maroc până la proba contrară până la. Până una alta ori de câte ori am. Am văzut până acuma Maroc cartea are o existență redusă în timp a apărut foarte recent. Ori de câte ori cineva a spus că nu e de acord cu ce afirmație din carte tind să cred că nu nu i a convenit. De fapt eu cred că. Eu mă rog îndrăznesc să am această prezumție cartea nu cred că nu are fracturi logice. Cred că nu are greșeli de raționament dar duce la anumite concluzii pe care. Unii nu le pot accepta cu una cu două fiindcă nu le convin. Sunt prea obișnuiți cu anumite tipare de gândire. Si asta e. Mă împac cu ideea că există o inerție în gândirea umană care face că. Ba nu mi convine deci ba nu e adevarat. Nu. Gresesti greseste ala.

01:02:52:3772ţ Da a ieșit din din acest spațiu confortabil e foarte inconfortabil. Ca să spun așa vă mulțumesc încă o dată pentru acest interesant dialog și sper să mă rog prin popularizarea lui să facem ca mai mulți oameni. Unii vor fi de acord alții sigur vor avea obiecții dar sper ca măcar să citească și să gândească la ce au citit. Vă mulțumesc încă o dată.

01:03:18:3798ţ Va dau un nou citit cred că nu au foarte mult drept să se pronunțe. Vă mulțumesc și eu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Alexandru LĂZESCU

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Deşi în plan emoţional sunt de înţeles dezamăgirile privind formarea noii alianţe de guvernare PNL-PSD şi comportamentul lui Iohannis, acestea sunt expresia unei viziuni idilice asupra politicii, fără nici o legătură cu realitatea.

Filmuletul zilei

opinii

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Nichita DANILOV

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Citit cap-coadă, poemul lui Robert Şerban e cât se poate de coerent. Imaginile se leagă între ele, ideile sunt duse până la capăt. Aproape nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Şi faptul acesta e de-a dreptul fascinat. Oare de ce dadaiştii nu alegeau o temă? De ce scrisul lor e disparat, alcătuit din unghiuri, cercuri şi linii frânte ce par a nu avea prea multe puncte comune cu realitatea?? Hazardul poate fi provocat şi apelând la logică şi raţiune. La inspiraţie poetică.

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Ciprian IFTIMOAEI

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Articolul din această săptămână încheie seria dedicată evenimentelor demografice (natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea) analizate pe baza statisticilor oficiale, relevante la nivel naţional şi pentru judeţul Iaşi. În luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorţuri din perioada ianuarie 2020 - septembrie 2021: 2702 divorţuri, iar trendul a rămas constant, cu peste 2000 de separări de cupluri, până în iunie 2021.

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

Michael ASTNER

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

În loc de motto: Să luptăm pentru pace până nu mai rămâne piatră peste piatră!

pulspulspuls

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Aventurile consilierului Balalaicu de la partidoiul ieşean, care caută un post bun pe la vreun minister, dar, desigur, s-ar mulţumi şi cu ceva pe plan local, dar care musai să producă caşcaval, aventuri pe care le-am povestit aici la gazetă exclusiv din dorinţa de a arăta cum merg lucrurile în politichia ieşeană, au stârnit un interes neaşteptat în rândul cititorilor noştri şi nu numai. 

Caricatura zilei

Moș Nicoale & Co

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.