Academicienii fantomă ai Iaşului. Milioane de lei de la Abramburica

Bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cer­cetării Ştiinţifice a fost aprobat de către Parlament cu un singur amendament – Ecaterina Andronescu a propus ca Aca­demia Oamenilor de Ştiinţă din România să devină ordonator de credite şi să primească direct bugetul de 6,4 milioane de lei, fără a mai trece prin minister. Această „academie fantomă“ a funcţionat mai mulţi ani în paralel cu Academia Română, fiind consi­derată de către mai multe personaje din cultura şi cercetarea ieşeană o instituţie inutilă, prin care se mai sifonează o serie de bani din şi-aşa subţirele bugete al Educaţiei. 

Eugen Simion, fost preşedinte al Aca­demiei Române, a remarcat această structură încă din 2010, când a declarat pentru presă că, după părerea sa, „este o cons­trucţie strict politică. Ea nu se bazează pe o selecţie corectă de valori. În interiorul ei sunt, evident, şi oameni de valoare, şi eu i-aş sfătui să candideze la Academia Română. Dar, în aceasta, constat că există parlamentari, oameni de afaceri, gene­rali, generali de jandarmie, oameni poli­tici, creând confuzie generală“, a spus în 2010 Eugen Simion.

Academicienii fantomă ai Iaşului

Conform statutului şi a informaţiilor oferite pe site, din AOSR fac parte 20 ieşeni, însă sunt şi câteva nume sonore printre aceştia. Preşedintele filialei din Iaşi este chiar parlamentarul prof.dr. Anghel Stanciu, recent condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, preşedintele Se­natului Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Alte nume notorii sunt şi cel al controversatului Vasile Burlui, rectorul Universităţii „Apollonia“, care se află în procese atât cu Ministerul Educaţiei, cât şi cu ARACIS, dar şi a doctorului Adrian Covic şi al decanului de la Facultatea de Medicină Dentară de la UMF, prof.dr. Norina Forna.

În general, aceştia sunt mem­bri titulari, asociaţi sau onorifici. Lista completă: la secţia de ştiinţe matematice – Constantin Fetecău, la ştiinţe chimice, unde este şi preşedinte Ecaterina Andro­nescu, sunt Maria Gavrilescu, Ovidiu Popescu şi Marcel Popa; la ştiinţe biolo­gice – Ionel Miron şi Gheorghe Mustaţă, de la biologie la „Cuza“; la ştiinţe tehnice este fostul decan al Facultăţii de Cons­truc­ţii şi Instalaţii de la UTI – Nicolae Ţă­ranu, Anghel Stanciu şi Spiridon Cre­ţu, tot de la UTI; la ştiinţe agricole, silvice şi medicină veterinară – Ioan Avârvarei, fost prefect de Iaşi; la ştiinţe medicale – Vasile Burlui, Adrian Covic şi Norina Forna; la ştiinţe economice, juridice şi sociologice – Aurel Vainer; la filosofie, teologie şi psihologie – Gheorghe Constantin Mari­nescu, Viorica Ungureanu; la ştiinţe istorice şi arheologie – Ştefan Gorovei, Ion Solcanu, fost senator şi şef PSD Iaşi, şi Gheorghe Cliveti, toţi de la Istorie de la UAIC, şi pictorul Dan Hatmanu. Conform statutului academiei, prezenţa pe listele acesteia nu este doar onorifică, ci remune­rată de la bugetul de stat. În actele de înfiinţare din 2007, conform unei hotărâri de guvern, membrii primesc o indemnizaţie de 2.000 de lei brut pe lună, care, adaptată la inflaţie, ar fi astăzi de 2.670 de lei. Preşedinţii de filială şi de secţii primesc cu 20% mai mult. 

„Un abuz şi o neruşinare“

La nivelul mediului academic şi cultural al Iaşului, AOSR este considerată a fi o improvizaţie şi este văzută cu multă ne­încredere. Prof.dr. Alexandru Călinescu, fost director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi, a precizat că, în opinia sa, această „pretinsă academie“ este „o improvizaţie“. „În aceasta prosperă veleitarii şi intră impostorii. Ea dublează în mod inutil şi aberant Academia Română şi nu are nicio raţiune să existe o altă academie a unor aşa-zişi oameni de ştiinţă. Nu are nicio utilitate, asta e părerea mea, doar aceea să greveze bugetul, că, dacă am înţeles bine, membrii ei primesc indemnizaţii şi alte avantaje, ceea ce cred că este un abuz şi o neruşi­na­re“, a spus prof.dr. Alexandru Călinescu. 

Prof.dr. Vasile Işan, rectorul UAIC, a fost mai rezervat în discursul său, men­ţio­nând că nu se consideră a fi în măsură în a trage concluzii despre aceasta, însă a precizat că existenţa aceasteia provoacă „o confuzie“. „Cred că se creează o anumită confuzie fiindcă cred că Academia Română este forul cel mai înalt ştiinţific şi cultural al ţării de consacrare şi recunoaştere a celor care sunt eminenţi într-un domeniu sau altul. O nouă unitate suplimentară de producţie ştiinţifică s-ar putea să nu fie de valoarea celei anterioare. Cu cât sunt mai rare bunurile şi ideile, cu atât sunt mai va­loroase, mai intense“, a spus prof.dr. Vasile Işan.

Conf.dr. Bogdan Creţu, director al Institu­tului de Filologie Română „Alexan­dru Philippide“ din Iaşi a precizat, la rândul său, că există o inflaţie de academii în toate domeniile. „Se foloseşte abuziv acest termen. Academia Română este una singură, iar în 2016 împlineşte 150 de ani de la în­fiinţare şi din notorietatea ei se hrănesc tot felul de paraziţi. Există academia de fotbal, hair styling, de orice. Şi o coafeză îşi deschide o academie. Sunt tot felul de instituţii paralele în domeniul acesta cvasi-academic, iar toate acestea căpu­şează autoritatea şi notorietatea Academiei Române“, a declarat conf.dr. Bogdan Cre­ţu.