AVOCATUL POPORULUI: Clauza de confidenţialitate în contractul individual de muncă

În concordanţă cu prevederile Codului muncii, contractul individual de muncă conţine o serie de elemente expres şi limitativ prevăzute, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 17 alin.3, la care se pot adăuga şi alte clauze specifice care pot fi negociate între părţi.

Una dintre aceste clauze este conform prevederilor art. 20 alin.2 lit. c din Codul muncii şi clauza de confidenţialitate.

Potrivit art. 26 din actul normativ mai sus menţionat, prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.

Inserarea unei asemenea clauze în contractul individual de muncă dă naştere unui raport juridic în conţinutul căruia intră dreptul subiectului activ, angajatorul, de a cere subiectului pasiv, salariatul, să dea, să facă sau să nu facă ceva, sub sancţiunea constrângerii de stat în cazul neexecutării de bună voie.

Pentru a îşi produce efectele juridice scontate, clauza de confidenţialitate trebuie să întrunească o serie de condiţii de valabilitate, respectiv să fie expres prevăzută în contractul individual de muncă şi să prevadă expres care sunt informaţiile confidenţiale (cu excepţia secretului de serviciu care beneficiază de o reglementare specială).

Această clauză este facultativă şi poate fi negociată şi introdusă de părţi în contractul individual de muncă atât la data încheierii contractului de muncă, cât şi pe parcursul executării acestuia, printr-un act adiţional.

În ceea ce priveşte întinderea duratei clauzei de confidenţialitate, regula este durata executării contractului, dar şi după încetarea acestuia, cu sau fără precizarea unei durate de încetare.

Odată stabilită o asemenea clauză, nerespectarea acesteia de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese, daune care pot fi sau nu prevăzute în contractul individual de muncă. Cuantumul daunelor se poate modifica în urma evaluării prejudiciului suferit de partea păgubită.

În situaţia în care partea în culpă este salariatul, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, nerespectarea unei asemenea clauze poate atrage după sine răspunderea disciplinară a acestuia, în măsura în care fapta poate fi considerată abatere disciplinară, precum şi desfacerea contractului individual de muncă, atunci când gravitatea faptelor determină o asemenea sancţiune, pe lângă plata daunelor-interese.

Prin intermediul clauzei de confidenţialitate se interzice doar transmiterea informaţiilor ce au fost declarate confidenţiale în cuprinsul clauzei de confidenţialitate şi nu orice date sau informaţii de care au luat cunoştinţă părţile în timpul executării contractului.

Distinct de clauza de confidenţialitate, Codul muncii face referire şi la un contract de confidenţialitate, astfel cum rezultă din prevederile art. 17 alin.7, contract care se încheie anterior încheierii contractului individual de muncă cu candidatul potenţial viitor salariat.