Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Captivi în postcomunism (II) - ultimii cincisprezece ani

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

În prima parte a acestui text, publicată lunea trecută, am trecut în revistă câteva repere ale primului deceniu postcomunist. Acum, când trebuie să parcurgem un interval de timp ceva mai mare, misiunea de a identifica temele esenţiale este ceva mai dificilă. Fiecare cititor are, desigur, propria grilă de analiză.

1. Începutul anilor 2000 este puternic influenţat de noul context internaţional, din ce în ce mai favorabil României: recompensa pentru atitudinea pro-occidentală în noua criză iugoslavă şi urmările dramei de la 11 septembrie 2001 consolidează şansele de integrare europeană şi atlantică. Partenerii noştri devin mai indulgenţi, predicând includerea şi mizând pe condiţionalitate ca sursă de schimbare. Eliminarea vizelor de călătorie pentru ţările UE conferă apropierii de Occident şi o dimensiune concretă, personală.

2. Energiile interne şi atractivitatea României pentru investiţiile străine îşi combină efectele, generând un proces de creştere economică ce pare a fi durabil, dar, totodată, generează dezechilibre. Corupţia şi patronajul devin tot mai acute, iar instituţiile statului de drept - create, adesea, sub presiunea UE - sunt incapabile să le combată.

3. Delimitându-se de ultranaţionalişti, PSD şi guvernul său îşi construiesc o reputaţie de reformişti pragmatici şi frecventabili. Treptat, pe măsură ce negocierile cu UE avansează, puterea devine tot mai interesată de controlul social şi de restrângerea agendei publice, inclusiv prin atitudinea faţă de presa independentă. Perspectiva concentrării puterii în mâinile lui Adrian Năstase generează teamă şi respingere în rândul societăţii civile.

4. Victoria lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale din 2004 şi preluarea puterii de către forţele de centru-dreapta marchează intrarea României într-o nouă etapă a evoluţiei sale postcomuniste. Competiţia politică ajunge să se axeze doar pe lideri, precum şi pe enunţuri facile ce pot ajuta la diabolizarea adversarului. Discursul despre valori, efectele politicilor publice sau orice alte teme cu implicaţii doctrinare au devenit simple anexe ale războaielor între persoane. 

5. Deşi conflictul între preşedinte şi guvern nu era o noutate, odată cu fracturarea coaliţiei învingătoare din 2004 se intră în era tensiunilor cotidiene preşedinte - guvern sau preşedinte - majoritate parlamentară. Conflictele între partide şi lideri au efecte destabilizatoare asupra instituţiilor, mai ales atunci când pentru a lovi în adversar şi în instituţia considerată a fi „reduta” acestuia se şubrezeşte intenţionat cadrul legislativ sau se canalizează în mod populist pasiunile electoratului. Cazurile de suspendare a preşedintelui (inclusiv referendumurile pentru demitere) sau încercarea de impunere prin referendum a unicameralismului sunt exemple elocvente. Până acum, România nu s-a dovedit capabilă să genereze consensul necesar reparării acestor daune instituţionale.

6. Unul dintre puţinele puncte în privinţa cărora s-a ajuns la un acord, în ultimul deceniu, a fost introducerea votului uninominal, cu păstrarea unei reprezentări apropiate de proporţionalitate. A fost o reformă eşuată, care a condus la accentuarea corupţiei politice şi - în ciuda aşteptărilor - la o gravă pierdere de legitimitate a parlamentarului, ca reprezentant al poporului. De asemenea, a fost modificat din interese politice sistemul de vot în cazul primarilor. În ansamblu, criza reprezentării în România postcomunistă a fost agravată de dubiile repetate în privinţa corectitudinii organizării alegerilor, dar şi de migraţia politică a aleşilor naţionali şi locali.

7. Criza economică globală - cu reverberaţiile ei particulare în Europa - a lovit dur economia românească, impunând ajustări dureroase, cu atât mai mult cu cât politicile guvernamentale fuseseră lipsite de precauţie, în anii anteriori. În plan politic, ea a demascat o gravă lacună a democraţiei româneşti: guvernanţii nu au suficientă legitimitate pentru a le solicita cetăţenilor să facă sacrificii. Nici alegerile legislative din 2008, nici prezidenţialele din 2009 nu au generat mesaje oneste care să pregătească populaţia, în perspectiva unei reacţii la criză. Succesiunea coaliţiilor şi aranjamentelor politice din acei ani a făcut ca, în esenţă, toate forţele politice mari să poarte un anumit grad de responsabilitate pentru lipsa de pregătire a ţării, însă nota a fost achitată - aşa cum este normal - de cei aflaţi la putere.

Ultimele opt puncte din totalul de cincisprezece (pentru cei cincisprezece ani vizaţi) vor fi prezentate săptămâna viitoare. Până atunci, pentru toţi cititorii acestei rubrici: Crăciun fericit!    

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri