Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În cinstea aniversării a 150 de ani de existenţă a Convorbirilor literare, reiau răspunsurile la o anchetă a revistei, din februarie 2009, ca o reverenţă sfioasă în faţa perenităţii acestui monument cultural care ne-a marcat modernitatea şi, sper, şi post-modernitatea.
1. Care sau câte din Istoriile literare publicate în ultimele două decenii sunt conforme sau în apropierea definiţiei generale din Dicţionarul de termeni literari? Care sunt diferenţele, ce au câştigat sau ce au pierdut păstrând sau părăsind canonul din definiţie?
- Dacă ar fi să analizăm stricto sensu istoriile literare enumerate în preambul, cele care au stârnit dezbaterea de faţă, niciuna nu este o istorie a literaturii române care să se încadreze în definiţia amintită de moderator. La noi există o tradiţie a lecturii impresionist-critice care face deliciul vieţii literare propriu-zise, cu derapaje umorale şi stilistice, care nu are nimic de-a face cu lectură coerentă, istorică, comparativă, fundamentată bio-bibliografic, cu plasarea în curente de idei, cu raportarea la modelele europene şi universale, aşa cum se practică această disciplină în mediile academice, profesioniste, occidentale. Dacă literatura română, în diversele ei articulaţii diacronice, a avut, când şi când, reuşite demne de a fi traduse şi livrate în circuitul universal de valori, critica şi, mai ales, istoria literaturii au rămas provinciale şi autohtoniste, dependente primordial de jocurile de putere şi de legitimare locale. În timp ce în anii '60 Tudor Vianu, Matei Călinescu, Sorin Alexandrescu, între alţii, erau capabili să scrie monografii, de regulă despre scriitori străini, la un nivel intelectual onorabil (asigurându-şi astfel o ascensiune academică occidentală perfect respectabilă) ceea ce a urmat a fost o mare dezamăgire. Cu excepţia lui Adrian Marino, nici el lipsit de anumite elemente controversate, ceilalţi s-au mulţumit să fie doar centre de putere simbolică, exclusiv pentru piaţa românească, invocând stângaci confortabila scuză a solipsismului ceauşist. De regulă, au fost lecturi critice în zona strictă a analizei producţiilor româneşti, o utilă „critică de întâmpinare” cu firave şi întârziate ecouri metodologice din modele intelectuale apusene, cu precădere de la Paris.
2. Istoria literară fiind o istorie de valori, în consecinţă, cum ne atenţionează G. Călinescu, cel care o scrie trebuie să fie în stare întâi de toate să stabilească valori. În ce măsură şi-au demonstrat această capacitate autorii istoriilor literare postrevoluţionare? Grila axiologică aplicată în selectarea autorilor este apropiată celei pe care o practicaţi?
- Eu mă ocup de istorie intelectuală şi, în consecinţă, nu am cum să mă regăsesc în nicio grilă axiologică a autorilor enumeraţi. Aş insista pe observaţia că nici unul nu face acel efort istoric şi comparatist depasionalizat care face obiectul disciplinei academice numită istoria literaturii. Decupajele axiologice ale autorilor pomeniţi în această anchetă sunt legitime, după cum spuneam, pentru o lectură subiectivă, rareori structurată metodologic, fără originalitate teoretică şi, nu de puţine ori, interesată. Ele sunt doar fragmente, „istorii” dacă vreţi, ale unui discurs aluvionar şi localist. Oricât de scandalos ar putea părea unora, tragica dispariţie a lui Laurenţiu Ulici, singurul cu adevărat informat despre detaliile vieţii literare din toate colţurile ţării, ne-a văduvit de analiza cantitativă vitală pentru a fundamenta o adevărată sinteză. Şi chiar mai mult, pentru a adânci cu bună ştiinţă polemica, aş îndrăzni să spun că analizele cuminţi, didactice, dar detaliat argumentate ale domnului Eugen Simion sunt totuşi mult mai utile istoricilor literari străini decât jerbele subiective, sclipitoare câteodată, ale celor puşi în discuţie.
3. René Wellek şi Austin Warren în Teoria literaturii pledează în favoarea studierii autorilor contemporani, în pofida faptului că nu-şi au opera încheiată. Nu altfel a procedat E. Lovinescu cu Istoria literaturii române contemporane (1900-1937) şi publicată în 1937. După cum se poate observa, cam toţi autorii de Istorii literare de după ’89 n-au ocolit literatura contemporană. Întrebarea este câţi au reuşit să scrie cu adevărat o istorie literară contemporană, care să depăşească simpla editare de portrete, de medalioane critice?
- Pur subiectiv vorbind, cea mai interesantă mie mi se pare întreprinderea „holografică” realizată de Marian Popa în care obligaţiile contractuale ale autorului de a stoca şi reproduce istoriile orale asociate diverselor figuri care au populat scena literară şi publică din ultimele decenii constituie un interesant şi savuros complement al unui demers axiologic totuşi discutabil. Pe locul secund se situează, în opinia mea, efortul titanic întreprins de domnul Alex. Ştefănescu, cel care a încearcat o ambiţioasă radiografie a fenomenului literar contemporan. Toate sunt însă, din nefericire, colecţii de articole ocazionale, portrete şi semnalări critice jurnalistice, din seria întâmpinărilor critice utile, dar fatalmente cu o mică anvergură teoretică, inutilizabile de cineva exterior care nu e la curent cu acerba încrâncenare dâmboviţeană de a crea ierarhii. (Continuare în ediţia Ziarului de Iaşi din 3 mai)
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |