Despre PIN Map şi structurile office ale Iaşului (III)

Caracteristica principală a repartiţiei stocului de birouri în intravilanul Iaşului e concentrarea în arealul central suprapus unui triunghi descris de străzile Sf. Lazăr, Palatului şi Anastasie Panu. Această structură de tip CBD, ce s-a consolidat în ultimii ani, prin inaugurarea unor proiecte mari (UBC5 şi 6, Moldova BC), are la ora actuală aproape 100 mii m² de birouri. La sud-est de acest areal se individualizează un nucleu secundar structurat pe Şoseaua Naţională şi Splai Mal Stâng Bahlui, între Podul de Piatra şi Podul Roş. Cu un stoc de 20 mii m², acest areal ar putea deveni avangarda unei extinderi spre sud-est a CBD-ului. Notabile sunt şi câteva localizări ce creează concentrări secundare de clădiri de birouri, fie în zona pericentrală de est (Parcul Tehnologic Tester), fie în zonele periferice (vestul Păcurarilor, Zona industrială, Socola sau în zona de sud a oraşului – un areal ceva mai dispers, structurat pe Bulevardul Poitiers şi Şoseaua Nicolina). Zona centrală şi pericentrală de la nord şi vest e dominată de clădiri mici şi dispersate în spaţiul rezidenţial.

Proiectele de birouri pentru perioada următoare nu lipsesc, dar creşterea pentru anul în curs va fi mai modestă decât în intervalul anterior. Dintre proiectele anunţate, până la finalul anului se vor adăuga stocului de birouri existent clădirea MCM Center (fosta Hală Centrală, reconvertită în clădire de birouri – peste 4 000 m²) şi câteva reconversii ale unor clădiri administrative din zona industrială. Marile proiecte, ce necesită un orizont de aşteptare mai îndelungat, unele dintre ele fiind de peste 10 mii m², se vor adăuga stocului existent în intervalul 2018-2020. La finalul anului 2020 estimăm un stoc de 350 mii m², ce va menţine Iaşul în top 3 oraşe secundare româneşti după acest indicator, conservând competitivitatea oraşului nostru pe domeniile IT&Outsourcing în rândul oraşelor central şi est-europene. Cele mai active areale vor fi zona pericen­tra­lă de est, în lungul axei rutiere Elena Doamna – Tudor Vladi­mi­rescu, Zona industrială şi arealele periferice din sudul şi vestul Iaşului.

Orice clădire mare de birouri care se adaugă stocului existent, re­pre­zintă la scările superioare (regională, naţională sau regional-europeană) un element pozitiv, ce contribuie la creşterea competitivităţii Iaşului în raport cu celelalte oraşe regionale. La scara intravilanului, unele investiţii vin să diversifice din punctul de vedere funcţional anumite zone, altele vin să complice structurile spaţiale şi aşa complicate ale oraşului. Dacă noile implantări periferice valorifică într-o ma­ni­eră superioară po­ten­ţialul unor areale sub-utilizate în prezent, imprimând, în acelaşi timp, şi o tendinţă de organizare po­li­cen­trică structurilor office ale Ia­şului, cele din zona centrală şi pericen­trală, localizate pe axe deja aglomerate, obligă autorităţile să gă­seas­că soluţii în ceea ce priveşte mo­bilitatea populaţiei la nivelul intravilanului. De preferat a priori!

În cadrul unei emisiuni de pe Digi 24, ce a avut ca tematică industria IT din Iaşi, antreprenorul ieşean Emanuel Martonca a identificat cu mare acurateţe actorii principali, dar şi oportunităţile, care au stat la baza saltului impresionant al Iaşului în domeniu IT&Outsourcing. În strânsă relaţie cu acestea din urmă, antreprenorul ieşean a surprins valorificarea într-o manieră eficientă a expansiunii aeroportuare şi a stocului de birouri. Spre finalul intervenţiei sale a subliniat necesitatea valorificării unor noi oportunităţi, care să marcheze următorul stadiu evolutiv al IT&Outsourcing-ului ieşean, după epuizarea ciclului actual. Care vor fi acestea!?

Fără îndoială, oportunităţi precum existenţa polului de talente şi a unui hinterland universitar de talie regională sau eficientizarea legăturilor aeroportuare şi inaugurarea unor noi clădiri de birouri vor juca în continuare un rol important în menţinerea Iaşului ca pol IT&Outsourcing care contează în partea central şi estică a Europei. Dar noul salt trebuie să fie unul, deopotrivă, cantitativ şi calitativ.

Din această perspectivă, oportunităţi deseori ignorate sau mai greu sesizabile, pot fi activate, devenind motoarele principale ale noului salt al IT-ului, de data aceasta la nivel regional. Aici intră în joc acei actori teritoriali capabili să genereze o economie regională. În partea centrală şi de nord a Moldovei apusene se conturează deja un cluster IT de talie regională, unde Iaşul e oraşul de prim ordin, care se poate baza în dezvoltarea sa pe delocalizarea unor activităţi de BPO şi SSC, eventual ITO în oraşele secundare la nivel regional: Bacău, Suceava – ambele oraşe poli de talente de importanţă regională sau, de ce nu, Botoşanii, care au o tradiţie în industria electronică şi electrotehnică, ce a generat câţiva jucători importanţi la nivel naţional, care au propriile servicii IT. Chiar şi Galaţiul ar avea şanse mai mari în această industrie, daca ar deveni o interfaţă între structurile centrate pe Bucureşti şi Iaşi. Mai mulţi poli care să acţioneze în tandem, în interiorul unui cluster IT ar atenua dezavantajele Iaşului legate de dimensiunea polului IT. O astfel de structură, pe lângă implicarea oraşelor terţiare la nivelul acestei industrii, ar constitui un avantaj real pentru Iaşi, care s-ar putea specializa în cadrul clusterului pe ITO şi R&D, când vorbim de companiile multinaţionale, devenind în acelaşi timp un pol care contează pe piaţa start-up-urilor inovative, degrevat fiind de presiunea asupra pieţei de muncă, exercitată acualmente de multinaţionale. Una e să fii un jucător intermediar – cu aproximativ 15 000 de salariaţi pe piaţa IT şi outsourcing şi alta e să ai o piaţă bazată pe o structură policentrică, care ar putea evolua rapid la peste 30 000 de salariaţi şi care va impune clusterul ca jucător major în Europa centrală şi de est.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi