Domnului rector, cu prietenie

Tumorile cresc în corpurile fiinţelor vii pe tăcute. Nu dor, nu dau nici un semn vizibil, nu pot fi depistate la banalele teste de sânge. Trebuie investigaţii amănunţite, cu instrumente medicale scumpe, ca să fie depistate. Ele vor fi resimţite doar când este prea târziu, în stadiul în care necesită tratamente scumpe, dureroase şi multă cunoaştere din partea celor care sunt chemaţi să le trateze. În multe cazuri, orice efort este de prisos, nimic şi mai ales nimeni nu mai poate face nimic, pacienţii şi apropiaţii lor pot doar să asiste cum se vor stinge pe zi ce trece.

Printr-un proces asemănător a trecut şi încă mai trece Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Iaşi. Instituţia a avut  tumori de toată frumuseţea, studiate în amănunt de către procurori şi nu de către medici, fiindcă afecţiunile nu au fost de competenţa lor, ci de a oamenilor legii. Evident, pacientul-UMF a fost şi poate mai este în faza în care nu acceptă. Nu şi nu, strigă în gura mare. Vrea să se convingă chiar şi pe el însuşi că este bine, că nimic nu îl poate atinge şi că nimic nu a crescut pe tăcute în el.

Ca să înţelegem mai bine afecţiunea să ne aplecăm puţin asupra cazului, să studiem mai atent pacientul şi să-i facem o ecografie, un RMN, o tomografie computerizată, şi să ìi facem analize de sânge detaliate. Recent, "Ziarul de Iaşi” prin intermediul colegului Cătălin Hopulele a arătat în detaliu cum angajările din cadrul UMF pe posturile de asistent universitar driblează legea educaţiei. Pe scurt, la concursurile pentru posturile pe perioadă nedeterminată erau primite şi persoane care nu aveau titlul de doctor în ştiinţe medicale încă obţinut. Ulterior, după ce concursul este susţinut şi promovat, respectivul este angajat pe perioadă determinată, până când este obţinut titlul de doctor, moment în care se transformă în perioadă nederminată. Numai simplu fapt că la un concurs pe perioadă determinată este acceptată o persoană fără doctorat luat este considerat de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei o încălcare a legii educaţiei. Oficialii altor universităţi din Iaşi, precum şi cei ai universităţilor de medicină din Bucureşti şi Târgul Mureş şi-au făcut cruce când au auzit de metoda inedită găsită de colegii lor medici ca să eludeze normele în vigoare.

Frumuseţea cazului de abia de aici începe. Editorul care a pus articolul în pagină a catalizat puţin lucrurile şi a dat articolului un titlu mai aprig, mai apropiat de stilul direct, concret: "EXCLUSIV: Odrasele de profesori şi alţi tineri cu trecere, angajaţi illegal la UMF”. A arătat astfel că fenomenul incriminat are, fără doar şi poate, ipostazieri ce pot duce şi în alte direcţii. În materialul colegului Cătălin Hopulele nu se regăseau nume de odrasle, erau aduse în discuţie pasager, fără să fie pronunţate cu  nume şi prenume. Intenţia sa a fost de a evidenţia practica în sine, fără alte conotaţii, în condiţiile în care argumentele adiacente nu sugerau aşa ceva la momentul respectiv. Ce să vezi, însă? Şeful instituţiei a început să ţipe ca muşcat de şarpe. Nimic nu este adevărat! Care sunt odraselele? Sunteţi nişte mincinoşi! Ok, dacă aşa stau lucrurile atunci trebuie mers până la capăt.

Una dintre odrasele care, fără să aibă doctorat, este acceptată la un concurs pe un post pe perioadă nedeterminată este chiar fiul lui Viorel Scripcariu, rectorul ales al UMF Iaşi. Astăzi publicăm lista cu multe nume printre care se află şi al său. Am ales iniţial să nu dăm nume, considerând că o asemenea practică poate fi motivată de raţiuni birocratice, de o "creativitate funcţionărească” în luptă cu rigorismul regulator orb al instanţelor superioare. Acum, având în vedere cele spuse mai sus, poate înţelege domnul rector mai bine demersul nostru.

Nu am insista pe un asemenea subiect, oarecum steril pentru o dezbatere de masă, dacă acesta nu ar evidenţia riscul unui pericol important. Universitatea de Medicină a devenit, în pofida problemelor pe care le-a avut, principala interfaţă a oraşului cu mediile occidentale. Absolvenţii de aici – din care mai bine de 2000 sunt străini – au drept de practică în Uniunea Europeană. Autorităţile şi mediul profesional informal de acolo urmăresc performanţele şi pregătirea oferite aici. Tot mai multe critici au apărut în ultima vreme referitoare la calitatea învăţământului medical din România. Cumva UMF joacă o carte a oraşului în acest moment. A gestiona neglijent acest joc, consiliat de persoane fără legitimitate, mânate de ţâfnă sau de reacţii la conspiraţii închipuite, nu este cea mai bună atitudine. Este dovadă de orbire. Şi de păcat.