Dreptate pentru băiețelul ucis la Costuleni? Presupusul asasin, arestat după şapte luni de la crimă

luni, 11 ianuarie 2016, 02:58
4 MIN
 Dreptate pentru băiețelul ucis la Costuleni? Presupusul asasin, arestat după şapte luni de la crimă

Vasile Miron era unul dintre cei mai căutaţi români. El fusese arestat în lipsă, după o serie de bâlbâieli juridice ale anchetatorilor. După mai bine de jumătate de an de la momentul în care se presupune că a ucis un băieţel, Miron a fost extrădat din Germania, unde se afla la muncă, şi arestat 

Suspectul crimei din localitatea ieşeană Costuleni a ajuns în ţară şi a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Vasile Miron a ajuns la finele săptămânii trecute în România, în urma unei cooperări a autorităţilor române cu omologii din Germania. Miron a plecat în această ţară la scurt timp după ce se presupune că l-a ucis pe Alexandru Agape, un băiat de 10 ani din Costuleni. 

În vârstă de 42 de ani, Miron a fost adus în România în baza unui mandat european de arestare şi prezentat Tribunalului Bucureşti. Instanţa a confirmat mandatul de arestare în lipsă emis anterior pe numele lui Miron şi a dispus încătuşarea sa. Miron este cercetat într-un dosar al Parchetului General pentru infracţiunea de omor calificat. Anterior, dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi fiind preluat de la această instanţă în urma mediatizării cazului.

În timp ce autorităţile îl indicau ca principal suspect, Vasile Miron a acordat un interviu în care a susţinut că nu el este cel care l-a ucis pe Alexandru Agape. Băieţelul a fost dat dispărut la finele lunii mai 2015, fiind văzut ultima dată în prezenţa lui Vasile Miron. Părinţii lui Agape au anunţat dispariţa minorului cu o întârziere de zece zile, timp în care se presupune că Vasile Miron a reuşit să fugă din ţară. Suspectul se afla în comuna Costuleni în vizită la rude în momentul în care se presupune că a comis fapta, el fiind originar din judeţul Ilfov.

Cronologia cazului

Vasile Miron a devenit suspect în acest caz pe 28 iulie 2015, la două luni după ce se presupune că a comis fapta. Parchetul a cerut arestarea sa în lipsă, însă s-au lovit de refuzul judecătorilor, care au considerat la momentul respectiv că nu sunt îndeajuns de multe probe care să-l indice criminal pe Miron. De asemenea, la momentul propunerii arestării, cadavrul băieţelului nu fusese găsit. “În disonanţă cu susţinerile din cuprinsul referatului cu propunere de arestare preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, la acest moment al anchetei penale (n.r. – 5 august), nu au fost administrate probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă (…) că s-ar fi săvârşit infracţiunea de omor”, se arată în încheierea prin care magistraţii au respins propunerea de arestare.

Judecătorii precizau că din declaraţiile martorilor rezulta “în mod cert” că Alexandru Andrei Agape fusese văzut ultima dată cu Vasile Miron, însă “nu a fost identificat cadavrul minorului sau urme ale unor posibile acte de violenţă care să fi putut conduce la suprimarea vieţii minorului”. Probele pe care procurorii le aveau la acel moment nu “furnizau date” care să susţină “concluzia procurorului” cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor. Trupul lui Alexandru Agape a fost descoperit, într-o râpă de pe raza comunei Costuleni, la începutul lunii octombrie.

Un alt motiv care l-a inclus pe Vasile Miron în cercul de suspecţi este că acesta a mai comis o crimă, în 2002, atunci când a ucis o fată de 17 ani, care a venit la colindat de Crăciun. Victima făcea parte dintr-o comunitate ţigănească din localitatea Tunari, judeţul Ilfov. Miron a încercat să întreţină raporturi sexuale cu minora, însă, pentru că aceasta a refuzat, a omorât-o şi a ascuns cadavrul în grupul sanitar din curte. „Deşi modul de comitere a faptei a fost deosebit de violent, la momentul anchetei a cooperat cu organele de anchetă. Şi în prima declaraţie şi, ulterior, la reconstituirea modului de comitere a faptei, deci o abilitate de infractor.

La data respectivă, în 2002, nu avea experienţa comiterii unui omor. Pentru că el, în momentul respectiv, a încercat să secţioneze trupul victimei, dar nu a reuşit tocmai pentru că nu avea experienţă în aşa ceva. Nu a dat dovadă de mari regrete. Totuşi, nu ştiu dacă în tinereţe a fost victima unor abuzuri sexuale, dar modul lui de comportare denotă o deviaţie sexuală”, a povestit Petre Popa, poliţistul care s-a ocupat de acest caz. În 2003, Miron a fost condamnat la 15 ani de puşcărie fiind eliberat de judecătorii din Botoşani, în 2013, pentru bună purtare.

CITEȘTE ȘI:

 Vasile Miron, suspectat că l-a ucis pe băiatul de 10 ani din Costuleni, prins în Germania

Comentarii