EXCLUSIV: O întâlnire care îţi rupe inima. La 20 de ani a primit un dar curajos: părinţii biologici

luni, 14 septembrie 2015, 01:59
8 MIN
 EXCLUSIV: O întâlnire care îţi rupe inima. La 20 de ani a primit un dar curajos: părinţii biologici

Pierdută în spital în condiţii neclare, în negura anilor ’90, pe când avea doar două luni de viaţă, micuţă, bolnăvioară şi neajutorată, şi adoptată apoi de o familie înstărită din Italia, în aceeaşi ani în care adopţia era vag reglementată, o tânără ieşeancă, acum o fată blondă şi frumoasă, s-a reîntâlnit alaltăieri în Iaşi cu părinţii biologici dintr-un sat al judeţului, după aproape două decenii în care nimeni nu a ştiut nimic de ceilalţi.

Crina va împlini zilele acestea 20 de ani, iar părinţii ei adoptivi din Palermo s-au gândit să îi ofere fiicei lor iubite un cadou uluitor şi curajos: o vizită în România, la Iaşi, pentru a-şi cunoaşte trecutul neclar. „Ziarul de Iaşi“, care a asistat la eforturile de căutare a familiei de origine după câteva indicii extrem de vagi, a fost martor la aceste întâlniri care practic îţi rup inima. Relatarea reporterilor, emoţiile momentelor, declaraţiile celor implicaţi, reacţiile lor sunt de-a dreptul mişcătoare şi copleşitoare.

Povestea Crinei începe acum 20 ani în localitatea ieşeană Ruginoasa, pe când avea numai două luni. Atunci, din cauza unei probleme de sănătate, fata a trebuit să fie internată în spital, la oraş. Acasă au început să existe neînţelegeri între părinţi, iar mama a fost nevoită să părărească domiciliul. „El (soţul – n.r.) a hotărât să păstreze fata, iar pe mine să mă trimită de acasă. A oprit fata, şi de atunci n-am mai ştiut nimic. Când am aflat eu că era în spital, a fost prea târziu“, îşi aminteşte îndurerată Alina, mama biologică a fetei. Crina a fost internată împreună cu bunica ei la spitalul municipal din Paşcani, iar tot atunci tatăl fetei, Costică Balcan, a plecat la muncă în oraşul Alexandria, judeţul Teleorman. Vieţile lor aveau să se despartă definitiv.

N-au mai găsit-o pe Crina la spital

„După internare, tatăl Crinei a plecat la muncă în altă localitate, şi s-a întors după şase luni. Între timp, fata a fost transferată la spitalul din Iaşi, iar tatăl, când s-a întors, nu a mai găsit-o. Cred că trecuseră aproape nouă luni de când fata era în spital. O fi crezut că e abandonată…“, povesteşte o nepoată a familiei. Din cauza problemelor financiare, bunica nu a putut să vină cu Crina la Iaşi, iar fata a rămas în grija medicilor. Pentru că nimeni nu s-a mai interesat de soarta copilului în tot acest timp, ea a fost preluată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi, care apoi a dat-o spre îngrijire Centrului de Plasament din Bucium.

Crina (centru foto), alături de părinţii biologici într-un restaurant

Erau ani în care abandonul şi adopţia erau mai lejer reglementate faţă de astăzi în România. La Centrul Bucium a fost găsită de italianul Salvadore şi de soţia lui, un cuplu din Palermo ce dorea să aibă copilul lor dar nu reuşea. S-au îndrăgostit pe loc de blonduţa Crina, iar după ceva timp aceasta avea să se mute definitiv cu ei în Italia. Micuţa făcuse deja aproape doi ani, cât timp au durat formalităţile de adopţie. „Când am văzut-o pe Crina, am simţit ca e fata noastră… De parcă soţia mea i-ar fi dat viaţă“, ne spune zâmbind Salvadore, tatăl adoptiv, în timp ce prinde în palma lui mâna firavă a fetei.

În ţară, părinţii Crinei, Alina şi Costică, au continuat separat căutările, fiecare pe unde a putut. Tatăl a întrebat autorităţile din Ruginoasa, dar nu a primit niciun răspuns unde ar putea fi copilul lui. Poliţia i-a transmis apoi că e posibil să fie decedată, dar la Iaşi părinţii au aflat ce s-a întâmplat cu adevărat cu fata lor. „Când am căutat-o aici, mi-au spus la Tribunal că e plecată în Italia, la Palermo. Iar condiţii să o caut nu am mai avut. Ne-am rugat la Dumnezeu să fie bine. M-am gândit la ea în toţi anii care au trecut, dar nu au fost posibilităţi ca să umblăm, să o găsim… Este greu…“, ne povesteşte cu lacrimi în ochi mama biologică a Crinei.

Însă, chiar dacă anii au trecut, părinţii din Ruginoasa nu au fost uitaţi. În Italia, Salvadore şi soţia i-au explicat fetei de unde vine şi că trecutul ei o leagă de România. „Eram mică când am aflat. Cred că aveam cinci sau şase ani. Am reacţionat ca o copilă, eram curioasă. Mi-am dorit să îmi cunosc părinţii din România“, mărturiseşte încântată Crina. Iar visul ei urma să devină realitate.

O primă vizită la Ruginoasa

În luna martie a acestui an, comisarul şef Romică Ichim, directorul Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi, a fost contactat de o cunoştinţă din Italia, care i-a explicat dorinţa lui Salvadore de a găsi familia biologică a Crinei. Iar căutările au pornit doar de la un nume. „După solicitarea pe care am avut-o de la partenerii noştri din Italia, am început primele demersuri. Primisem doar un nume, Balcan Costică, apoi localitatea, Ruginoasa. La scurt timp am avut o activitate cu primăria de acolo, şi am putut întreba dacă există prin localitate numele primit. Atunci mi-au dat câteva indicaţii, doar că persoana găsită nu era şi cea căutată. A durat până la urmă cam o lună de zile până să îl găsim pe tatăl biologic al fetei“, ne explică comisarul şef Romică Ichim.

Crina şi tatăl Salvadore

În total, mai bine de trei luni le-au luat autorităţilor să îi găsească pe Costică şi Alina, mai ales că fiecare avea domiciliul în altă localitate. „Noi am început demersurile undeva în luna martie, iar în lunile iunie-iulie am finalizat identificarea părinţilor biologici şi discuţiile. Atunci am stabilit ca în luna septembrie să aibă loc o primă întâlnire“, a adăugat Romică Ichim.

În weekendul care a trecut, Alina şi Costică şi-au văzut pentru prima dată fata pierdută pe holurile spitalului din Iaşi, în urmă cu 20 ani. Tatăl, emoţionat, abia îşi putea stăpâni lacrimile, iar mâinile îi tremurau neîncetat. Abia schimba câteva vorbe cu cei din jur. „Cu o săptămână înainte de întâlnire nici nu prea mai putea să doarmă. Era tot emoţionat, tremura… Ca să îţi vezi copilul după atâţia ani, este ceva…“, ne spune o nepoată, venită şi ea cu Costică de la Ruginoasa.

Întâlnirea Crinei cu mama şi fratele biologic

În discuţiile cu fata lui, care urmează să studieze la o universitate bine cotată din Italia, Costică Balcan i-a spus, printre altele, că dacă vrea cândva să se întoarcă la el, în sat, să vină liniştită: îi poate da ceva oi, capre, ca să îşi găsească un băiat din sat şi să încropească o gospodărie. Mama e şi ea emoţionată, plânge, şi crede cu greu că aşa ceva i se poate întâmpla ei. „Sunt foarte emoţionată. N-am crezut că se poate întâmpla aşa ceva. Am văzut aşa cazuri la televizor, m-am tot gândit în aceşti ani, am sperat, dar nu m-am gândit că aş putea fi şi eu aşa… Sunt emoţii foarte mari… Dacă m-ar putea ierta… Eu sper să ne vizităm în viitor. Sper să putem păstra o legatură“, ne spune cu lacrimi mari pe obraji Alina, mama Crinei, în timp ce ţine strâns în mână un şerveţel. În el îşi mai ascunde lacrimile, de fericire, pentru că în scurt timp se va vedea cu fata ei după atâta amar de vreme.

Emoţii copleşitoare

De partea cealaltă, Crina, care va împlini peste numai câteva zile, luna aceasta, 20 de ani, încearcă să se liniştească precum un copil emotiv. Nu ştie la ce să se aştepte, dar şi-a schiţat o idee vagă despre părinţii ei biologici. Crede că sunt tineri, dar acum înainte de întâlnire încearcă să îşi adune gândurile, pentru că are foarte multe de spus, dar nimic de reproşat. „Părinţii mei sunt două mame şi doi taţi. Dar părinţii mei sunt până la urmă cei care m-au crescut. Va fi o întâlnire frumoasă, o experienţă minunată. Sper să am o amintire frumoasă cu ei, pentru că acum sunt atât de multe lucruri de spus…“, ne mărturiseşte Crina.

Prima reuniune de familie în Iaşi

În Piaţa Unirii, sub cerul începutului de toamnă, familia din Ruginoasa îşi uneşte din nou destinul cu fata lor din Palermo. Crina are acum 20 de ani, termină liceul, după modelul şcolar italian, dar poate începe un nou capitol cu Alina şi Costică, părinţii ei biologici. Nu îi mai despart graniţe sau ţări, ci doar o barieră: cea a limbii. Peste care, cu ajutorul unui translator, un italian proprietar de local în centrul Iaşului, au trecut cu uşurinţă.

Întâlnirea Crinei cu tatăl biologic

Cei care au reuşit să facă posibilă această întâlnire spun că este primul eveniment de acest fel făcut, şi că, în viitor, dacă se mai iveşte ocazia, o vor mai face. „Este primul eveniment de acest fel organizat, de o asemenea încărcătură emoţională, şi mă bucur să fie o reuşită. Noi, la Centru, avem diferite activităţi, iar de cele mai multe ori suntem asociaţi ca fiind o instituţie care se ocupă numai cu persoanele consumatoare, persoanele dependente de droguri. Dar noi încercăm să redăm societaţii ceva bun înapoi. Dacă voi mai fi solicitat pentru un asemenea evenimeniment, o voi face cu mare drag“, spune zâmbind Romică Ichim, directorul Centrului Regional de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Iaşi.

În spatele său, familia Balcan, cu Crina în mijloc, se depărtează povestind… Sunt de înţeles: au multe să-şi spună unii altora. 

Comentarii