În capul primarului Mihai Chirica sunt patru pasaje subterane

Primăria vrea să revoluţioneze circulaţia auto în partea de vest şi de sud a municipiului. Planurile municipalităţii cuprind săparea de pasaje subterane, construirea de noi poduri peste Bahlui, investiţii pe zeci de kilometri de străzi, prelungirea şinei de tramvai.

În bună parte, investiţiile sunt gândite pentru a fluidiza circulaţia auto într-o singură intersecţie, cea din Podu Roş. ”Problema noastră cea mai importantă este zona Podu Roş. Aici poţi să aduci un cercetător de la NASA, va spune acelaşi lucru. Pe pasarela Nicolina am supralărgit, am dus-o la trei benzi pe sens. Deja este insuficient”, a explicat primarul interimar, Mihai Chirica. Planurile există deocamdată doar pe hârtie, sumele necesare nu au fost încă estimate, nefiind clară nici sursa finanţării.

Deşi construirea unui singur pasaj subteran de 180 de metri pe sub rondul din Fundaţie a durat trei ani, municipalitatea se gândeşte la construirea altor patru. Un pasaj ar urma să fie construit pe sub intersecţia de la Cotnari, în continuarea bulevardului Socola, pentru a fluidiza traficul spre şi dinspre Podu Roş. Un altul ar urma să apară în prelungirea bulevardului Independenţei spre strada Stihii, pentru ca şoferii să poată ajunge în Podu de Fier fără a mai trebui să treacă prin Târgu Cucu. Strada Anastasie Panu ar urma să fie încadrată de două pasaje suberane.

Primul ar urma să lege centrul oraşului cu bulevardul C.A. Rosetti pe sub parcarea de lângă fostul sediu al cotidianului „24:ORE”. Al doilea, şi cel mai ambiţios, ar începe de lângă Casa Dosoftei, trecând pe sub intersecţia cu Ştefan cel Mare, pentru a ieşi în strada Palat. Linia de tramvai ar urma să fie mutată de pe străduţa din faţa Palatului Culturii şi introdusă prin viitorul pasaj subteran de pe A. Panu. În acest mod, pietonalul Ştefan cel Mare ar fi prelungit până în faţa Palatului Culturii. „Este o idee foarte frumoasă, care ar da o cu totul altă dimensiune pietonalului. Fireşte, este vorba de lucrări complexe, mai ales în contextul Iaşului. Oriunde ai săpa, vei avea surprize”, a spus Chirica.

Cele mai importante lucrări ar avea însă rolul de a devia cât mai mult din traficul actual din intersecţia Podu Roş prin alte zone ale oraşului. Dintr-o stradă oarecare, strada Arhitect Berindei, care urmează cursul râului Nicolina, ar urma să se transforme într-una din cele mai importante axe de transport rutier din oraş. Cu prelungirea reprezentată de strada Cicoarei, strada ar urma să facă legătura cu zona Păcurari, până la giraţia de la Uricani.

Pasarela pietonală din dreptul Ştrandului va fi transformată în pod cu două benzi, care să facă legătura cu strada Sarmisegetuza. Cele patru benzi ale acesteia vor duce traficul spre Păcurari, Dacia şi Alexandru cel Bun fără a se mai trece prin Podu Roş. Dinspre intersecţia Zimbru, un pod peste Bahlui aflat în prelungirea străzii Sarmisegetuza ar face legătura cu zona Apărătorii Patriei. „Nu ai nevoie să duci pe toată lumea să vadă Podu Roş. Nu mai ai nevoie să-i duci prin tot oraşul. Nu ai nevoie să înfunzi Calea Galăţii. Îi duci într-un bulevard şi ai rezolvat problema”, a spus Chirica.

Strada Strămoşilor, paralelă cu Bahluiul, ar simplifica traficul pe axa reprezentată de şoseaua Păcurari, preluând o parte din traficul de pe acesta. Un nou pod peste Bahlui ar face legătura între bulevardul Dacia şi şesul Bahluiului, până la complexul ERA. Tot până acolo ar urma să fie prelungită şi linia de tramvai. „Toate terenurile de peste Bahlui devin astfel urbane şi ai unde să te dezvolţi. Locuinţe, baze sportive, şcoli, centre medicale”, a explicat primarul.

Planurile municipalităţii mai au însă mult până să treacă de stadiul planşelor colorate. Reprezentanţii Primăriei nu ştiu încă nici dacă vor putea fi utilizate fondurile europene ce vor reveni Iaşului în perioada 2014-2020. „Depinde foarte mult de măsura în care putem să mai prindem fonduri europene pentru astfel de proiecte. Noi sperăm să se întâmple şi acest lucru, dar trebuie să vedem şi cum vor fi exact ghidurile de finanţare. Nu ne hazardăm să spunem că «da» sau «ba». Ce ni se oferă, folosim”, a încheiat Chirica.