În morişca procurorilor DIICOT: Cum a scăpat de arestare Dobre Jr.

Scandalul izbucnit în jurul BCR Asigurări de Viaţă atrage şi persoane din lumea bună a Iaşului. Soţul fostei deputate Cristina Dobre, omul de afaceri Cătălin Dobre, administrator al dealerului auto ce distribuie în Iaşi marca BMW, este cercetat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Târgu Mureş de aderare la un grup infracţional organizat şi de evaziune fiscală într-un dosar care ar fi adus statului român un prejudiciu total de peste 181 de milioane de lei. Dobre, care este şi fiul fostului parlamentar PNL Traian Dobre, ar fi comis infracţiunile în calitate de administrator şi asociat al firmei SC Trado Motors SRL. Potrivit unui tabel oficial al procurorilor DIICOT, regăsit în referatul de propunere de arestare a membrilor reţelei constituite în jurul BCR Asigurări de Viaţă, lui Dobre şi firmei sale li se impută un prejudiciu de 1.565.306 lei.

Reţinut pentru 24 de ore

Procurorii DIICOT au efectuat, luna trecută, percheziţii la firma deţinută de soţul Cristinei Dobre de unde au ridicat mai multe documente care ar dovedi implicarea sa în reţeaua de crimă organizată. Cătălin Dobre a şi stat în arest pentru 24 de ore, fiind ulterior eliberat, urmare a unei decizii luate de Tribunalul Mureş şi confirmată de instanţa superioară. În motivarea deciziei prin care Dobre, dar şi alţi oameni de afaceri sau reprezentanţi ai BCR Asigurări de Viaţă au fost eliberaţi, se menţionează că în cazul afaceristului ieşean ar fi lipsit, în dosarul propunerii de arestare, mai multe declaraţii ale unor angajaţi. De asemenea, acelaşi document relevă că un alt motiv care a făcut ca atât Dobre, cât şi ceilalţi inculpaţi să nu ajungă după gratii a fost reprezentat de faptul că unul dintre inculpaţi a suferit un infarct în perioada reţinerii. „Având în vedere că inculpaţii au o vârstă înaintată şi o stare de sănătate precară, pentru care un regim restrictiv de libertate ar putea avea consecinţe deosebit de grave pentru starea lor de sănătate, se respinge propunerea de arestare preventivă“, se arată în motivarea Tribunalului Mureş.

Reporterii „Ziarului de Iaşi“ au contactat-o aseară pe Cristina Dobre pentru a obţine un punct de vedere atât din partea sa, cât şi de la soţul acesteia. Aceasta a refuzat să facă vreun comentariu. De menţionat că, potrivit motivării instanţei, Cătălin Dobre nu a dat declaraţii, lăsând apărarea în seama celor doi avocaţi ai săi.

Apărarea lui Dobre

Astfel, unul dintre avocaţii lui Dobre a precizat că omul de afaceri nu a semnat contractul cu BCR Asigurări de Viaţă, ci directorul economic de la Trado Motors, Verginia B. „Se poate observa din acte că acesta este încheiat între BCR Aigurări şi B. Verginia, care este şi asociat la societate, inculpatul având doar calitate de administrator. Beneficiar este firma, unde B. Verginia este asociat . Aceasta este director economic, expert contabil şi asociat. Inculpatul este doctor în inginerie mecanică. Inculpatul nu a semnat nimic. Nu cunoştea acestea. Nu contestă că, fiind administrator, va răspunde dacă societatea va intra în faliment pentru că înseamnă că undeva a greşit“, a spus avocatul, potrivit motivării. Ca argumente pentru judecarea în stare de libertate, avocaţii au mai arătat că Dobre nu reprezintă un pericol social, că a fost indisponibilizată suma de 362.429 lei şi că firma are trei clădiri de peste un milion de euro fiecare, care ar acoperi fără probleme prejudiciul.

În momentul în care a avut ultimul cuvânt, Cătălin Dobre le-a solicitat judecătorilor să fie pus în libertate menţionând afacerile pe care le derulează. „Inculpatul Dobre Cătălin, având ultimul cuvânt, arată că are acasă o grămadă de treabă şi firma are nevoie de prezenţa lui. Este unic acţionar, administrator şi are proiecte noi cu o investiţie de 2,8 milioane de euro. Doreşte să meargă acasă la copii“, se arată în motivarea Tribunalului Mureş.

Alte firme ieşene în vizorul procurorilor

În documentul citat mai apar şi numele mai multor firme cunoscute din Iaşi, în special dealeri auto, care ar fi intrat în reţeaua cu asigurările de viaţă. Acestea sunt: SC Romil Group SRL, SC All Cio Invest SRL, SC Auto Padova SRL, SC Romil Service SRL, SC Life-Ind SRL, SC Tehnoflex Prodimpex SRL. Printre acestea, găsim firme care reprezintă la Iaşi mărci auto precum Jeep, Suzuki, Fiat, Iveco, Lancia, Alfa Romeo.

De asemenea, în acelaşi referat mai apar şi numele a trei reprezentanţi zonali pe Moldova ai BCR Asigurări de Viaţă care sunt cercetaţi în dosar, respectiv Mihaela Alina Popa, Adrian şi Adriana Costea.

La nivel naţional, reţeaua a fost pusă pe picioare din anul 2009 şi la ea ar fi aderat 189 de firme din 24 de judeţe. Liderul acesteia ar fi fost Violeta Diana Sevciuc, directorul general de vânzări şi director adjunct al BCR Asigurări de Viaţă Vienna Insurance Group. Potrivit procurorilor, gruparea era împărţită pe mai multe paliere infracţionale pornind de la şefi ai firmei de asigurări până la reprezentanţi zonali.

Cum era păcălit statul

„Schema“ financiară putea fi pusă în practică numai cu complicitatea unor patroni care, la rândul lor, aveau de câştigat neachitând dările către stat aferente drepturilor salariale. „Modul de operare constă în acordarea disimulată a unei părţi din drepturile salariale lunare, iniţial prin încheierea de către angajator a unei poliţe formale de asigurare de viaţă colectivă cu operatorul de asigurări menţionat, achitarea contravalorii poliţelor de asigurare de către angajator, respective a primelor lunare aferente clauzei EB (economisire – beneficii), urmate imediat, în cursul aceleiaşi zile sau în ziua următoare, de răscumpărarea clauzei suplimentare şi, implicit, plata cuantumului primelor de asigurare de către BCR – Asigurări de Viaţă România SA, după reţinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, direct în conturile angajaţilor – beneficiari de fapt ai respectivelor contracte de asigurare, care percep aceste plăţi ca fiind parte din indemnizaţia lunară“, explică reprezentanţii DIICOT, potrivit documentului citat. Anchetatorii au mai arătat că, în mod normal, se plătesc ca taxe către bugetele speciale aproximativ 60% din sumele acordate cu titlu de salariu, însă prin această metodă „salariaţii sunt plătiţi parţial «la negru», costul pentru angajator reprezentându-l doar comisionul de 10% către asigurator“.