Încă unul?

Ultimele contre dintre Băsescu şi Ponta vin parcă să întărească ideea că în alegeri serviciile secrete se bat să-şi impună candidaţii, nu partidele politice. Chiar şi aşa, acest leit-motiv al campaniei electorale nu este inedit, şi foarte probabil că nici nu va influenţa decisiv preferinţele alegătorilor. Şi despre evenimentele din decembrie ’89 s-a spus că au fost puse la cale de către Securitate. Dar, ca şi în raţionamentul lui Băsescu legat de spectaculosul salt profesional al actualului premier, de la procuror pe lângă o judecătorie de sector la Parchetul curţii supreme, singura dovadă – dacă poate fi numită aşa – a implicării eşalonului represiv a fost că toţi membrii săi au căzut în picioare după schimbarea de regim de acum 25 de ani.

În ceea ce-l priveşte pe Ponta – venit ieri la Iaşi pentru iertarea păcatelor, dar şi pentru rugi în favoarea unor adversari precum Băsescu – dezvăluirea că a fost ofiţer acoperit îi adaugă încă o pată care se va pierde însă printre celelalte. Electoratul fidel şi imobil al PSD a reacţionat la fel şi când a fost prins că a furat (plagiat, în termeni academici) lucrarea de doctorat.

Luni seară, preşedintele i-a luat în vizor pe principalii candidaţi în alegerile din noiembrie, legându-l pe Meleşcanu de scandalul dublei calităţi a lui Ponta. Însă "complicitatea" fostului şef al SIE i se poate reproşa, la fel, predecesorului acestuia la conducerea Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu. N-a ştiut MRU sau nu a vrut să spună? Întrebarea cere cu atât mai mult un răspuns cu cât interdicţia de divulgare a numelui vreunui ofiţer acoperit a fost impusă abia anul trecut, prin Hotărârea de Guvern nr. 223.

Apoi, mai există un reproş care i se poate aduce preşedintelui – acela că nu a făcut public numele candidatului ofiţer acoperit încă din august, când a invocat pentru prima dată existenţa lui. În acest context se pune întrebarea dacă Băsescu avea "documentele" prezentate luni seară şi în mai 2012, când a fost de acord cu învestirea lui Ponta în fruntea Guvernului.

Pe de altă parte, teoria conspiraţiei stă la loc de cinste într-o ţară precum România, unde activează şapte servicii de informaţii al căror număr de angajaţi raportat la efectivul populaţiei este comparabil sau chiar mai mare decât în ţări precum Germania, Franţa sau Marea Britanie. Prin urmare, deşi a negat în repetate rânduri, Băsescu nu a putut înlătura complet suspiciunea că şi el a făcut cândva parte din vreun asemenea serviciu. Acum, Ponta este cel aflat în corzi şi căruia i se cere demisia (de către Macovei şi Udrea) şi limpezirea acestei situaţii (de către Iohannis). Abia când se vor desecretiza anumite dosare vom putea concluziona dacă am asistat la o confruntare între un hârb şi o oală spartă. Până atunci, concluzia de moment aparţine unui alt nume controversat, Robert Turcescu: "Mai avem multe/ mulţi de descoperit. Călătoria continuă!" 

Publicitate și alte recomandări video