Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Locuri şi bucate haiduceşti

GALERIE
Ioan Milica
  • Ioan Milica
- +

Cine s-a preumblat, cu sau fără treabă, prin mirifica grădină carpatină va fi observat, poate, cât de frecvente sunt denumirile de popasuri alimentare şi de mâncăruri referitoare la haiduci şi la boieri. Doar ciobanii par a se mai bucura de o astfel de faimă culinară!

Pentru călătorul încolţit de foame şi de sete e mai puţin important cine au fost haiducii şi cu se ocupau ei. În fond, când stai pe inima goală nu contează nici că haiducii erau nişte nelegiuiţi puşi pe jaf, nici că erau oameni drepţi şi milostivi care prădau bogaţii şi ajutau săracii, ci că haiducii se îngrijeau mai întâi de sine, mâncând şi bând cu râvnă.

Despre astfel de porniri aflăm, de pildă, din „materialurile folcloristice” culese de Grigore G. Tocilescu şi Christea N.Ţapu: „Iată Corbea că-mi venea/ Pe un căluşel cam mic,/ Şi el un negru haiduc./ El acolo când venea,/ Boierii toţi se scula,/ Cu cântări că mi-l primea,/ Şi la masă că-l poftea (…) Iar boierii bea, nu bea,/ Corbea bea pân-se-mbăta/ Iar la masă ce-mi mânca?/ Numai peşte şi postrugă/ Şi pană de caracudă,/ C-am auzit din bătrâni/ C-ala e peşte mai bun.” (Cântecul lui Corbea).

Într-un scenariu baladesc asemănător, haiducului Miu i se pune gând rău în timpul unei mese cu peşte şi cu şoric fraged: „Numai cegă şi postrugă/ Şi galbenă caracudă/ Şi şoricel/ De purcel,/ Trece deştele prin el.” (Cântecul lui Miu haiducul); un alt haiduc, Toma Alimoş, îşi invită rivalul la un ospăţ frăţesc, înainte de a-l lua în cuţit: „Şezi la masă să mâncăm/ Şi să bem, să veselim,/ De pistoale să trosnim. De nimenea nu grijim” (Toma Alimoş).

Dacă tot am sugerat că faima culinară a haiducilor are legătură, fie şi literară, cu abisurile dionisiace ale pântecelui, n-ar fi lipsit de noimă să adăugăm, în chip apolinic, că în România zilelor noastre cam greu e de aflat un loc de popas care să nu fi fost, simbolic vorbind, al răzvrătiţilor iubiţi de popor. E suficient să cauţi pe Google un loc de mâncat oarecare şi, hop!, dai peste niscaiva locaşuri haiduceşti. Bunăoară, haiduceşti sunt beciul, cabana, coliba, conacul, crama, hanul, pensiunea, popasul, restaurantul, şura, terasa, taverna sau vatra. Pentru nişte indivizi care trăiau în codru şi se aflau mereu pe fugă, patrimoniul imobiliar al locantelor de trosnit cu pistoalele nu arată deloc rău! În Bucureşti există chiar un „Fast Food Haiducesc”.

La aşa varietate de locuri de popas ar fi de aşteptat că meniul haiducesc să fie şi mai şi, iar apetitul şi speranţele nu ne sunt înşelate, pentru că haiducii nu mâncau, ci se ospătau din belşug. Abia apoi, cu burta plină, loveau „colea jos, la Slătioară/ La boierul cel mai mare!” (La cârciuma din pădure). Ferească Dumnezeu de urmările nefaste ale ospeţelor haiduceşti!

O repede aruncătură de privire asupra mâncărurilor haiduceşti pare a oglindi faptul că haiducii înfulecau tot ce mişcă indiferent că e vorba de înaripatele cerului, de fiarele pământului sau de creaturile apelor. Ce altceva s-ar putea spune când constatăm că păsăretul, animalele şi peştii se pot coace, fierbe, frige sau prăji haiduceşte? Şi ordinea mâncărurilor e, desigur, haiducească.

După o omletă haiducească (ouă, brânză, şuncă, roşii), o gustare haiducească (cârnăciori, pastramă şi mămăliguţă) sau după un platou haiducesc (aripioare, ficăţei, şuncă, şniţelaşe, caşcaval, cartofi aurii şi murături), e timpul de o ciorbă sau de-o supă haiducească, după care pot urma, după puteri, o ceafă, un cotlet sau o tochitură, haiduceşti, desigur. Tot haiduceşti pot fi şi salata şi tocana, iar cine are bani se poate înfrupta şi mai haiduceşte de atât cu purceluş la proţap.

Pentru amatorii de produse alimentare cu specific internaţional tot nişte răzvrătiţi au creat specialităţi italieneşti precum valdostana şi pizza, ambele haiduceşti.

La ceas de tihnă, iubitorii bucătăriei româneşti se pot desfăta, în ciuda sonorităţii funerare, cu miel la groapă, gătit mişeleşte, ca-n Ciocoii vechi şi noi: „Hoţii ieşiră din pădure, junghiară într-o clipă toţi mieii, le scoase pântecele şi, cosându-i iar la loc cu pielea pe dânşii, intrară în pădure şi, răscolind cu nişte pari un jăratic compus de curpeni de viţă sălbatică, în care inchiziţia ar fi putut să ardă o sută de eretici, îngopară într-însul pe toţi mieii. (…).

În timpul acesta, o altă grupă de tâlhari întindea pe iarba verde o masă de pânză, alţii făceau mămăliguţă, câţiva coceau ouă şi curăţau cepe şi usturoi verde, pe care le aşezau pe la locurile unde aveau să şadă oaspeţii. Pe când toată ceata tâlharilor se ocupa cu pregătirea acestui ospăţ original, se auzi un pocnet ca al unei bombe ce iese dintr-un tun. Păturică făcu o mişcare repede şi convulsivă, iar şeful tâlharilor, acel om cu care conversase mai nainte, văzându-l speriat, îi zise zâmbind: - Ce, cucoane, te-ai speriat? - Ba nu, dar... ia spune-mi, de unde vine acest sunet? - Acest sunet va să zică, cucoane, c-a venit timpul să vă puneţi la masă. - Nu înţeleg nimica. - Priveşte! îi zise, arătându-i doi tâlhari ce scoseseră un miel din mormântul de flăcări şi îl udau cu un fel de salţă compusă din vin amestecat cu usturoi pisat şi cu sare. Pocnetul care te-a speriat venea de la acest miel. - Şi de ce-a pocnit mielul, frăţioare? - Fiindcă s-a fript de ajuns. - Dar ce mai fac acei voinici cu dânsul? - Îl stropesc cu vin şi-l înfăşoară în pânză, ca să nu iasă mirosul cel frumos”.

Ioan Milică este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri