Caută 
2 MIN
Recent, rubrica a atins din plin rockul progresiv: Yes şi Steve Howe, Genesis şi Tony Banks, Vangelis etc.
Profităm de ziua de marţi ca să vă alungăm ceasurile rele cu o trupă care a fost favorita noastră timp de aproape un deceniu, care ne-a asigurat necesarul zilnic de sunete şi ne-a încărcat emoţional Am devenit, la un moment dat, fani înrăiţi, iar din 1990, de când am început să comentăm muzică prin reviste europene, am ajuns membri de onoare în fan-clubs (neavând cum să plătim cotizaţia, am fost "onoraţi" – avem şi azi o legitimaţie), am adunat obiecte de colecţie, de la albume vinyl în prima ediţie, la bilete de concert, picture-disks şi înregistrări "bootleg". Ascultaţi, deci, Marillion! Dacă vreţi să ştiţi mai multe despre simboluri, despre mesajele de pe copertele lui Wilkinson, despre orice, cereţi!
Începem cu o piesă pe care, din câte am remarcat, luând contact cu lumea mai puţin pasionată de muzică, mulţi o ştiu, o cunosc, o iubesc: Kayleigh!
Şi altele: MARILLION în formula de aur, apoi cu Steve Hogarth la voce, sau piese cu fostul solist, Fish!
Marillion cu Fish la voce:
MARILLION cu noul solist, de după 1989:
şi Derek William Dick (adică FISH – peste vreo trei săptămâni va fi ziua lui şi vom pomeni mai multe despre el!) solo, cu trupa sa:
Asta-i de ascultat, nu de urmărit:
Şi mai găsiţi multe, dacă intraţi pe, de exemplu, You Tube: problema e să ştiţi ce să căutaţi, iar noi asta încercăm să facem, să oferim indicaţii! Recunoaştem că ne place mai mult Marillion cu Fish la voce… Audiţia şi vizionarea să vă fi plăcute ca o primăvară!
Îți recomandăm
