Acestuia i-a fost administrată singura doză de ser antiviperin din zona Moldovei. Cum recunoşti o muşcătură de viperă, singurul şarpe veninos din România, şi care este primul ajutor? Astfel de şerpi sunt şi lângă Iaşi, în zona Metro.
Un bărbat de 35 de ani, din Oneşti, a fost adus de urgenţă la Iaşi după ce a fost muşcat, se pare, de o viperă. O.I. a fost adus la Spitalul „Sfântul Spiridon“, fiind muşcat de mâna stângă, deoarece spitalul ieşean era singurul din zonă care deţinea ser antiviperin, la momentul incidentului unitatea având pe stoc o singură doză. Bărbatul a făcut o reacţie toxico-alergică locală, şi i s-a administrat în UPU serul antiviperin, după aceasta unitatea demarând procedurile pentru a face rost de alte doze. La spitalul din Oneşti, medicii nu dispuneau de ser antiviperin, întrucât antidotul se administrează numai în clinicile universitare, înaintea unui astfel de tratament de urgenţă fiind nevoie şi de un test specializat.
Viperele sunt singurele specii de şerpi veninoşi din Romania, acestea fiind răspândite neuniform pe teritoriul ţării, singurele locuri în care nu au fost semnalate fiind centrul şi sudul Munteniei şi Oltenia. Chiar dacă în România cele mai cunoscute zone cu şerpi sunt Dobrogea şi Banat, în apropiere de Iaşi trăieşte o varietate de viperă, unică în lume de altfel. Vipera ursini moldavica este o subspecie a viperei ursini, şi poate fi găsită în apropiere de magazinul Metro, de cealaltă parte a şoselei europene, într-o zonă cu statut de rezervaţie ştiinţifică numită Valea lui David.
Deşi veninoase, totuşi moartea cauzată de muşcătura unei vipere survine în cazuri rare. Mai mult de jumatate din muşcăturile de viperă sunt „uscate“, adică fără inoculare de venin. Efectele unei muşcături de şarpe veninos variază în funcţie de vârstă, condiţia fizică şi starea de sănătate a victimei. Imediat după o muşcătură de viperă, local apar dureri, umflături, băşici cu lichid, iar zona devine roşie-vineţie. Victima va avea o stare generală alterată, transpiraţii abundente, gust metalic în gură, greţuri, vărsături şi chiar convulsii.
Primul ajutor constă în aşezarea victimei în poziţie orizontală, cu membrul afectat întins şi capul înclinat pe spate. Cea mai grea etapă în acordarea primului ajutor este realizarea unui garou limfatic. Atenţie mare însă: garoul limfatic nu trebuie să blocheze circulaţia sangvină, ci să realizeze o compresiune limfatică. Se foloseşte o bandă elastică lată sau o fâşie de material (dintr-o cămaşă, bluză) care se înfăşoară nu foarte strâns pe tot membrul muşcat. Este interzisă aspirarea veninului cu gura: dacă salvatorul are leziuni la nivelul gurii, sau carii, poate fi şi el intoxicat cu venin. După acordarea primului ajutor, prezentaţi-vă de urgenţă la spital cu victima.