Probleme în învăţământul preuniversitar se găsesc şi în cel mai sensibil compartiment al sistemului, acolo unde cele mai importante sunt grija şi hrana sufletească şi înmagazinarea de cunoştinţe pentru medii de 10.
Învăţământul special se confruntă cu un număr insuficient de profesori logopezi, raportat la numărul de copii cu tulburări de limbaj, la nivelul judeţului Iaşi. „Este o realitate, sunt mai multe zone în care ne-am dori mai mulţi profesori de sprijin, în şcoli cu copii integraţi. Sunt copiii cu deficienţe în şcolile integratoare care au nevoie de mai mult sprijin pentru a se adapta. Este nevoie de mai mulţi consilieri şi în şcolile normale, însă numărul de posturi alocate sunt prea puţine. Pentru a se putea deschide un cabinet la o şcoală trebuie să fie minim 800 de copii înscrişi la acea şcoală, ceea ce este un număr foarte mare. Aceşti consilieri şcolari ar putea rezolva mai uşor şi mai repede problemele de adaptare şi integrare a şcolarilor la mediul instituţional, dar şi la formatrea unei relaţii de armonie între copil şi familie“, a declarat Camelia Gavrilă, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.
Tot din curtea învăţământului special lipsesc şi atelierele protejate, destinate profesionalizării şi integrării socio-profesionale a absolvenţilor, dar şi manualele didactice în concordanţă cu planurile cadru şi programele şcolare particularizate pe diferite tipuri de deficienţă. Din această cauză, în ultimii ani se observă cum elevii cu dizabilităţi şi diferite deficienţe se confruntă cu dificultăţi de integrare în şcolile de masă.
Un caz concret este cel al elevilor cu tulburări de comportament cuprinşi în Modulul de Reabilitare Comportamentală din cadrul C.P. „Sf. Spiridon“, Târgu Frumos, şcolarizaţi la Liceul Tehnologic Special „Trinitas“ din Tg. Frumos. „Există nevoia de formare, consiliere şi sprijin a cadrelor didactice care lucrează la clasele care au integraţi elevi cu autism, nevoia de parteneriat între părinţii şi reprezentanţii legali datorită lipsei de interes a familiilor din care provin elevii şi nevoia participării a mai multor cadre didactice la cursurile de formare în domeniul educaţiei speciale“, au specificat reprezentaţii ISJ, cu privire la dificultăţile şi disfuncţiile din învăţământul special.
Elevi care învaţă stând în apă
În acest an şcolar s-a realizat şcolarizarea unui număr de 1.365 de preşcolari şi elevi cu patru tipuri de deficienţă moderată şi severă, deficienţă mintală, motorie şi neuromotorie, senzorial-auditivă şi vizuală. În prezent există doar şase unităţi de învăţământ în judeţul Iaşi în care se asigură asistenţa educaţională şi terapeutic- recuperatorie.
Tot pe acest an şcolar, 2013 -2014, sunt şcolarizaţi la domiciliu un număr de 39 de elevi cu grad de handicap grav, care nu se puteau deplasa până la şcoală. Există însă şi rezultate pozitive: un număr de 557 de elevi cu cerinţe educaţionale speciale s-au integrat în şcoli de masă, fără a beneficia de un profesor de sprijin. Tot în cadrul învăţământului special s-au asigurat până în prezent servicii de terapie unui număr de 779 de elevi preşcolari şi din ciclul primar, iar 81 de persoane private de libertate sunt şcolarizate la nivel primar şi gimnazial în cadrul Şcolii Gimnaziale nr. 41, din cadrul Penitenciarului. Un aspect pozitiv este diversificarea tehnicilor de terapie şi intervenţie specializată prin hidrokinetoterapie, pentru recuperarea elevilor cu dizabilităţi motorii şi neuromotorii la Colegiul Tehnic „I. Holban“, din Iaşi. Alte rezultate pozitive s-au înregistrat la Şcoala Gimnazială Specială „C-tin Păunescu“ din Iaşi, unde şcolarizarea preşcolarilor şi a elevilor cu autism se face cu succes în clase speciale.
Tot pe parcursul acestui an şcolar s-a reuşit integrarea şi menţinerea în colectivele şcolilor de masă a unui număr de 114 elevi hiperactivi şi deficit de atenţie şi 69 de elevi cu tulburări din spectrul autism. Aceştia beneficiază însă continuu de consiliere psihopedagogică şi sprijin în activitatea de învăţare.