Racii şi romanii

* Ieri, după cum am mai spus, a fost Buna Vestire sau Blagoveştenia (profităm de ocazie pentru a-i felicita pe cei care poartă acest nume); tot ieri, după cum din nou am mai spus, a fost şi dezlegare la peşte. Am pornit de la prima oră prin ţară, să aflăm din teren cum s-au descurcat românii – sau, dacă nu s-au descurcat, de ce nu s-au descurcat şi cum se pot lua la pilă asperităţile…

* Mulţi cetăţeni au spus că sunt dezamăgiţi de numărul mare de crapi chinezeşti din comerţ; o doamnă povestea: "crapii ăştia sunt chinezeşti şi asta spune totul: sunt făcuţi pe vapor, mai mult ca sigur, sunt de unică folosinţă, se boţesc uşor, li se ia vopseaua, se scămoşează şi nu mai ţin la a doua purtare!". Alt client şi-a cumpărat un crap chinezesc viu, l-a băgat în cadă, iar acesta s-a înecat, în timp ce vecinul său s-a plâns că a spintecat crapul său chinezesc şi a găsit în burta lui o baterie, fire, motoraş şi bâzâitoare, ca la instalaţiile de pom.

* Pescăriile au întâmpinat sărbătoarea cu produse variate, printre care, la loc de cinste, racii, crabii şi homarii vii, păstraţi pe un pat de gheaţă. Din păcate, aceste crustacee au fost puse prea în faţă, iar unii bătrâni cu vederea slabă, care au vrut să vadă mărfurile din spate, au fost nevoiţi să se aplece peste lăzile cu lighioane vii, agitând cleşti ameninţători. Aristotel Bască, 87 de ani, miop, s-a aplecat mult în faţă, să citească preţul fitofagului de pe o etichetă îndepărtată, când un homar l-a apucat cu un cleşte de mustaţă. Totuşi, nu el a leşinat, ci o doamnă din acelaşi magazin, care l-a văzut cu lighioana în dreptul gurii şi i s-a părut – aşa a declarat când şi-a revenit – că bătrânul era monstrul din filmul "Predator".

* Crustaceele, moluştele şi cam toate fructele de mare n-au prea fost cunoscute de români, ele ajungând recent în meniu şi fiind considerate de mulţi fiţe culinare, mai ales că se ştiau despre ele doar lucruri rele (că la mare, în nisip, sunt scoici tăioase ori că, după cum au văzut într-un film, caracatiţele înghit vapoare întregi); prea puţini recunosc creveţii, langustinele, chiar calamarii, motiv pentru care unii profită de necunoaştere – cum ar fi Vincenţiu Onofrei, surprins de oamenii legii pe când vindea la tarabă, drept fructe de mare vii, nişte coropişniţe.

* Alt comerciant din aceeaşi piaţă oferea spre vânzare, dintr-o găleată cu capac, zeci de broaşte; din nefericire, ca să respecte legea antifumat, a fost nevoit să iasă din piaţă, pentru o ţigară; de absenţa sa au profitat nişte copii, care au ridicat capacul de pe căldare, iar vietăţile prizoniere au fugit în libertate, ascunzându-se. Tot din nefericire, s-au ascuns mai ales printre verdeţuri, pentru a nu fi observate; aşa au ajuns în casele unor români, în sacoşe, printre legături de ştevie, spanac, pătrunjel şi ceapă verde. La ora asta încă e agitaţie în câteva case, unde membrii familiilor încearcă să scoată broaştele vii, refugiate sub paturi, după dulapuri sau în lăzile cu aşternuturi…

* Spre deosebire de escrocii pomeniţi mai sus, unii comercianţi s-au gândit şi la cei din păturile defavorizate, care nu-şi permit să cumpere, de Buna Vestire, un peşte întreg sau măcar o conservă, aşadar au oferit produse la îndemâna oricui; printre acestea găsim solzi de peşte (10 bani bucata, buni şi pentru scărpinat sau pentru cântat la ei doine de jale), capete şi codiţe de hamsii, băşici de crap (care se pot folosi şi la evenimente speciale, în loc de pocnitori), cozi de somn, de utilizat în loc de evantai, când vine căldura, mustăţi de somn pentru borş şi o bogată gamă de mormoloci veseli şi vioi.