Caută 
3 MIN
„Nu ne-am opus mereu cu suficientă forţă acestui sistem bolnav instaurat de PSD la Iaşi în ultimii 15 ani“, a motivat sancţiunile noul preşedinte al organizaţiei municipale a PNL, Marius Bodea.
Consilierii locali PNL care nu au votat împotriva bugetului propus de municipalitate în acest an nu se vor mai regăsi pe listele de la alegerile locale din iunie. Preşedintele filialei municipale a PNL, Marius Bodea, a anunţat sancţionarea cu avertisment şi retragerea sprijinului politic consilierilor care au lipsit sau care s-au abţinut de la vot pe 10 februarie.
„Nu ne-am opus mereu cu suficientă forţă acestui sistem bolnav instaurat de PSD la Iaşi în ultimii 15 ani. Chiar dacă, de cele mai multe ori, conjuncturile nu ne-au fost favorabile, putem spune că a existat un deficit de voinţă, consecvenţă şi determinare politică în relaţia de opoziţie la actuala administraţie, pe care trebuie să ni-l asumăm“, a declarat Bodea.
Retragerea sprijinului politic, aprobată de Comitetul Local Executiv al PNL, îi vizează practic pe cinci dintre cei şase consilieri locali ai PNL. La şedinţa în plen a Consiliului Local din 10 februarie, au fost prezenţi doar trei consilieri PNL: Sorin Trandafirescu, Laurenţiu Năvodaru şi Marius Dangă.
Dintre aceştia, doar Dangă a votat împotriva bugetului propus de executivul Primăriei, ceilalţi doi abţinându-se. Absenţi au fost Constantin Bârhală, Gabriela Antipa şi Anghel Ficu. Conform legii administraţiei publice locale, bugetele se aprobă cu votul favorabil la jumătate plus unu dintre consilierii în funcţie.
Abţinerile sau absenţele pot fi astfel echivalate cu votul împotrivă, neputând fi contabilizate ca voturi favorabile. „Vocea politică se manifestă în plen, prin vot. Am putea sta acasă un mandat întreg şi să spunem că astfel am fost împotrivă“, a explicat însă Bodea.
O candidatură nedepusă
Acesta a criticat şi lipsa demersurilor municipalităţii pentru a depune candidatura Iaşului la titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2019, după ratarea titlului de Capitală Europeană a Culturii. Oraşul Cluj-Napoca a fost capitală a tineretului anul trecut, în oraşul ardelean desfăşurându-se peste 1.100 de evenimente, care au atras un public total de 1,1 milioane persoane.
Depunerea candidaturilor pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului s-a încheiat pe 28 februarie. Deşi anul trecut CL aproba obţinerea acestui titlu ca obiectiv pentru municipalitate, candidatura nu a fost depusă.
„Executivul Primăriei a ignorat complet această şansă pe care o avea Iaşul. Dezvoltarea comunitară şi culturală a Iaşului este strâns legată de implicarea tinerilor în viaţa cetăţii. Iaşul suferă enorm ca urmare a pierderii atâtor oameni activi, care pleacă în alte regiuni sau oraşe ale României, mai ales în Bucureşti şi Cluj. Această hemoragie a tinerilor este cauzată nu doar de lipsa de perspective economice, ci şi de lipsa unei vieţi culturale şi sociale vibrante, de lipsa apartenenţei la o comunitate efervescentă, care îi valorizează şi care le oferă condiţii prin care îşi pot pune în valoare resursele de creativitate şi inventivitate“, a spus Bodea.
Contactat telefonic, primarul interimar Mihai Chirica a precizat că programe dedicate efectiv tineretului nu au fost aplicate până acum în Iaşi, abia din acest an fiind aprobate bugete pe acest domeniu.
„Niciun oraş din România nu a candidat în acest an. Din câte ştiu, este o anume frecvenţă a ţărilor în depunerea candidaturilor, ca şi la capitala europeană a culturii. Clujul abia a fost capitală a tineretului anul trecut, un alt oraş din România neputând fi capitală a tineretului după doar patru ani, în 2019“, a spus Chirica.
Pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2019 şi-au depus candidaturile oraşele Amiens (Franţa), Derry-Strabane (Irlanda de Nord), Manchester (Anglia), Novi Sad (Serbia), Trabzon (Turcia), Galway (Irlanda), Perugia (Italia), Dornbirn, Graz şi Villach din Austria, Kecskemét şi Székesfehérvár din Ungaria şi Insulele Canare (Spania).
