Sport şi politichie de Bahlui

Icirc;ntreabă cineva pe o reţea de socializare: când încep lucrările la modernizarea stadionului Tineretului, propus a deveni o arenă modernă pentru rugby? Răspunsul este dat de vocea aceea interioară care dă din umeri. Chestiunea cu stadionul Tineretului reprezintă ideea primarului interimar Mihai Chirica, îndrăgostit de rugby aproape cât “ex-ul” de fotbal. Numai că domnul Chirica ştie foarte bine că nu poate neglija fotbalul, fiindcă are o sumedenie de suporteri, potenţiali alegători, iar situaţia neaşteptat de bună în care se găseşte la momentul actual echipa de fotbal CSMS Iaşi nu-i dă prea multe speranţe s-o scalde. Domnul primar interimar Mihai Chirica a scăpat o chestie, în materie de fotbal, pentru care merită o bilă neagră. Că va căuta un investitor pentru CSMS, ceea ce primarul suspendat Gheorghe Nichita n-a glăsuit niciodată. El nu a căutat niciodată investitori, ci i-a aşteptat. “Aş da echipa cu toate mâinile, dar nu vine nimeni!”, spunea Nichita, despre care se ştie că dorea numai finanţatori care să nu iasă din cuvântul lui. Din acest punct de vedere, ideea lui Chirica pare a fi un pas înainte, egal cu un şut în spate. “Pare”, dar până la “este” pare că este un drum lung, în dimensiune temporală cât anul 2016. 

În toată această poliloghie de până acum, un singur cuvânt are valoare şi acesta este “interimar”. Mihai Chirica este primar interimar, deci nu se poate angaja decât pe barba lui (care n-o are) în proiecte privitoare la sportul ieşean. Lăsăm alte probleme ale urbei că nu-i treaba noastră. Aşadar, interimarul Mihai Chirica promite modernizarea stadionului Tineretului pentru rugby. O problemă care stârneşte patimi inutile şi nu numai din cauza blestematului cuvânt “interimar”. Genetic vorbind, fotbalul şi rugbiul sunt sporturi înfrăţite. Meciurile echipei ieşene de rugby s-au disputat, mulţi ani, pe stadionul de fotbal, partidele naţionalei “stejarilor” s-au jucat (şi se vor juca) pe stadionul din Copou şi nimic nu împiedică cele două sporturi separate la începutul secolului trecut de “nebunul” William Webb Ellis să se împace şi pe stadionul din Abator. Rămâne, doar, cuvântul “interimar”.

Alte propuneri mai vechi, y compris, mai puţin interimare: Nichita scotea pe vremuri, ca maestrul Iozefini din mânecă, proiectul stadionului din zona Moara de Vânt, cu sală polivalentă şi sală de tenis (?), o idee gâfăită pe la răstimpuri. Dar Nichita nu prea pare a mai avea viitor politic, astfel încât Chirica apare cu un nou stadion pe câmpurile din prelungirea cartierul Dacia, iar cu arena din Copou om vedea ce se va întâmpla. Răspunsul e acelaşi: interimar. Echipa de rugby se simte într-al nouălea cer că are sprijinul domnului Chirica, face planuri îndrăzneţe dar… răspunsul e acelaşi: interimar. Se mai vorbeşte de volei, baschet, handbal, de sporturi individuale (în care cele mai mari valori ale Iaşului punctează pentru alte târguri), dar răspunsul implacabil rămâne INTERIMAR.

Şi cum să fie altfel? Este sigur oare că Mihai Chirica va câştiga nu numai alegerile locale, ci chiar investitura propriului partid, PSD? Ce-i drept, opoziţia pesedistă ieşeană produce acelaşi “dulce nimic” ca şi pe plan naţional, însă până în vară se pot întâmpla multe. Ce piele de urs din pădure o să vândă actualul INTERIMAR? Aceasta referindu-ne exclusiv la problemele sportive, că la restul discuţia devine lungă. Microbiştii înfierbântaţi ai fotbalului ameninţă: “Bagă, bre Chirica, bani în fotbal, că dacă nu, n-o să te mai votăm!”. Înainte de a se întreba dacă amintitul Chirica va candida şi înainte de a se întreba cu cine vor vota în locul lui Chirica. Toate acestea sunt discuţii premature şi fără noimă, până nu se limpezesc aceste probleme. Fiindcă, chiar dacă în teorie ne este silă de amestecul politicii în sport, o sfântă vorbă românească spune că “praftica” ne omoară.