Fără îndoială, inovarea în diverse domenii este menită să contribuie masiv la creşterea economică. De altfel, inovarea este regăsită şi în centrul strategiei Uniunii Europene privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, susţine că „Inovaţia este un element cheie în promovarea prosperităţii economice a ţărilor noastre. Ideile inovatoare descoperite în cercetare pot avea aplicaţie comercială. Antreprenorii pot prelua noile descoperiri şi pot crea noi companii, stimulând creşterea economică şi crearea de locuri de muncă” (http://www.amosnews.ro/discursul-insarcinatului-cu-afaceri-al-sua-la-universitatea-de-stiinte-agronomice-si-medicina-2016).

Numai că, în materie de inovare, European Innovation Scoreboard 2016 plasează România pe ultimul loc în UE, iar trendul este unul descendent. În aceeaşi privinţă, conform Global Innovation Index 2016, ne situăm pe locul 48 în lume, devansaţi fiind de Republica Moldova (http://cluju.ro/conferinta-innoteque-discutii-despre-inovare-la-cluj-napoca). Poate că şi de aceea ambasada SUA a început recent să promoveze beneficiile inovaţiei şi transferului de tehnologie pentru stimularea creşterii economice. În acest sens, atrăgând şi ambasadele Israelului (co-sponsor) şi Olandei, ambasada SUA a sponsorizat conferinţa internaţională INNOTEQUE, desfăşurată zilele trecute (7 oct. a.c.) la Cluj-Napoca.

Prin aceasta s-a încercat realizarea unui cadru de cooperare între principalii actori din sfera publică şi privată din statele amintite (http://www.efinance.ro/view.php?idâ5452&refererâscroll&indicatorâstiri), vizându-se identificarea acelor soluţii de creştere a performanţei în inovare în educaţia superioară şi cercetare, antreprenoriat, legislaţie, noile tehnologii etc., ştiute fiind implicaţiile în dezvoltarea economică. Alături de partenerii principali – Ambasada Israelului în România, Ambasada SUA în România şi Romanian-American Foundation – au participat ambasadori (inclusiv Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti) şi personal diplomatic, peste 200 de experți, factori de decizie şi persoane cheie reprezentând universități, centre de cercetare, sectorul privat, acceleratoare şi incubatoare de afaceri din Statele Unite, Israel şi România (http://actualdecluj.ro/conferinta-cluj-bucuresti-despre-inovare-cu-invitati-din-sua-israel-olanda-si-romania). Deşi soluţiile amintite au dat rezultate în ţările dezvoltate, contribuind la dezvoltarea instituţiilor democratice şi creşterea predictibilitatăţii guvernului în fața investiţiilor private, s-a impus constatarea că în sistemul românesc lucrurile sunt la un stadiu mult prea incipient.

De altfel, dată fiind precaritatea realizărilor, este evident că atitudinile nu puteau fi decât critice. Strategia de debirocratizare, elaborată de Executiv, ar putea netezi calea investitorilor spre autorităţi, dar totul se află la primii paşi. Cu toate dificultăţile identificate la evenimentul în discuţie, din răspunsul ambasadorului SUA la Bucureşti, Hans Klemm, privitor la chestiunea cum percepe România peste un an, răzbate un mesaj optimist (http://radiocluj.ro/2016/10/07/klemm-romania-trebuie-sa-continue-pe-drumul-dezvoltarii-economice-puternice): „În prezent, creşterea economică a României este foarte puternică, este cea mai rapidă din Uniunea Europeană. În al doilea trimestru al acestui an a atins un procent foarte mare 6% şi ea trebuie să rămână sustenabilă. Guvernul şi Banca Naţională au vorbit despre aceasta, despre faptul că economia să se bazeze pe consum, dar şi pe investiţii. E nevoie de absorbţia fondurilor europene. Investiţiile cresc la o rată foarte mare în fiecare an, multe reforme s-au întreprins recent, aşa cum spuneam, în administraţie, educaţie”.

Numai că, susţine Hans Klemm, „Provocarea este ca România să rămână pe această traiectorie pozitivă în continuare, să aibă un guvern după alegerile din decembrie care să continue aceste reforme care au început în ultimul an, să reformeze educaţia şi sănătatea, să dezvolte infrastructura. Să asigure climatul pentru investiţii. Să se asigure că România rămâne un loc important de investiţii, atât din exterior dar şi-n interior, să continue pe drumul acestei dezvoltări economice puternice”. Una peste alta, concluzionăm că este foarte greu drumul învăţării despre cum să profităm de tehnologie, atât în sistemul public, în universități, cât şi-n sectorul privat, astfel încât aceasta să fie pe deplin valorificată. Iată, modelul Statelor Unite şi al Israelului ne stau deja la dispoziţie, dar noul design legislativ care să se muleze într-un mod mai profitabil pentru economie, abia dacă l-am schiţat.