Caută 
Va muri sugrumat de mizilicuri birocratice cel mai mare proiect de infrastructură al judeţului?
2 MIN
ADRNE nu a întors la Consiliul Judeţean proiectul drumului Iaşi – Sireţel – Suceava din cauza neclarităţilor legate de un podeţ şi de proprietatea a 150 metri de pe traseu. Competiţia pe banii UE, care sunt limitaţi, este acerbă între cele şase judeţe ale regiunii.
Consiliul Judeţean se zbate să salveze un proiect pentru care avea deja finanţarea în buzunar. Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est a cerut clarificări cu privire la statutul unor terenuri de pe traseul drumului judeţean Iaşi – Suceava, propus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional. „Trebuie să revizuim o parte a documentaţiei. Unele reglementări legale nu se corelează cu ghidul solicitantului, iar asta ne încurcă pe noi acum. Suntem primii care am depus proiecte spre finanţare, ca urmare analiza a început cu al nostru, şi se cer tot felul de modificări. Este un inconfort, dar nu o tragedie. Mai avem peste două luni la dispoziţie pentru a remedia neclarităţile“, a declarat preşedintele CJ, Maricel Popa.
Oficialii ADRNE au apreciat că CJ nu şi-a dovedit dreptul de proprietate asupra întregului traseu al drumului, fiind în discuţie situaţia unui tronson de aproximativ 150 metri din comuna Sireţel şi a unui pod din comună. Conform legii, şanţurile şi rigolele fac parte din zona de siguranţă a drumurilor, iar reprezentanţii CJ spun că şi-au dovedit dreptul de proprietate asupra întregului drum. Totuşi, o parte din rigole apar scriptic ca aparţinând comunei Sireţel. O situaţie similară s-a înregistrat şi la Gropniţa, unde situaţia a fost remediată prin cedarea de către primăria comunei a suprafeţelor respective către CJ. Situaţii asemănătoare au apărut şi la intersecţia drumului cu linii de cale ferată sau cu drumuri naţionale. Mai complicată este însă situaţia podurilor. Albia cursurilor de apă aparţine Administraţiei Bazinale a Apelor, prin lege. Refacerea podurilor nu se poate face însă decât efectuându-se şi lucrări în albie, adică pe un teren care nu aparţine CJ. „Aici va trebui să obţinem o dispensă, ceva. Apele Române să ne cedeze nouă albia pentru o perioadă, cât se fac lucrările. Doar că nimeni nu are voie să lucreze în albie în zona podurilor. La noi e un singur pod, dar în judeţul Suceava sunt 11. Nu e numai problema noastră, ci ea există în toată ţara, deci trebuie găsită o soluţie unitară“, a spus Popa.
