Dupa aplicarea OUG 82/1997 s-au inchis, in luna ianuarie 1998, Salto Casino din Oradea, Continental din Cluj, Maximal din Timisoara, Royal din Ramnicu-Valcea, in februarie Cazino Piata Ovidiu din Constanta, Cazino Teatrul Dramatic din Brasov, Rom-Australia din Galati si Princess Casino Lido din Bucuresti in luna mai 1998. Dupa dublarea taxelor, prin prevederile OUG 18/1998 au fost inchise in luna octombrie, Acropol Casino din Craiova, Select din Iasi, Metropol din Cluj si ARO Palace din Brasov. Cazinourile Tiberius din Timisoara, International de la Baile Felix si probabil si Salto Casino Bucuresti urmeaza sa fie inchise pina la sfirsitul anului. Cazinourile firmei romano-austriece Salto, deschise in orasele mari din tara s-au inchis. Daca cele din Sibiu sau Constanta s-au inchis acum doi ani, Salto Casino din Targu-Mures, Oradea si Cluj s-au inchis la inceputul lunii ianuarie. Salto Casino din Brasov, care functiona in spatiul Hotelului Aro Palace, a fost inchis in data de 30 septembrie, la o saptamina dupa eliberarea ordonantei. Alte doua cazinouri din brasov, Schilling si Est, s-au inchis in urma cu citiva ani. Reteaua de cazinouri Salzor si-a inchis salile din vestul tarii cu mai mult timp in urma.
Ex-managerii cazinourilor mici din tara apreciaza ca in scurt timp singurele cazinouri care vor mai functiona in Romania vor fi cele din Bucuresti, insa numai Palace Casino si Sofitel au sanse reale de a supravietui recentelor mariri de impozite. In urma neregulilor au fost inchise cazinourilor Bucur, Las Vegas, Princess si Plaza, ulterior redeschise. In tara mai functioneaza patru cazinouri: Astoria in Arad, Hollywood in Constanta in satul de vacanta, Casino Braila si Casino Cluj.
In ’94, Bucurestiul era capitala cu cele mai multe cazinouri
Un cazinou mic, cu zece mese de joc, platea anual 250.000 dolari. Cazinourile mici ar trebui sa plateasca, in prezent, o jumatate de milion de dolari anual numai pentru a putea functiona cu toate cele zece mese de joc , minimum prevazut in lege. Cele mai multe cazinouri au fost infiintate in perioada 1992-1994. Bucuresti era atunci capitala cu cele mai multe cazinouri din Europa, dupa Monaco. Nici cazinourile mai mari, care functioneaza cu mai multe mese de joc, cum sunt Victoria, Bucuresti, King s, Princess sau Plaza nu au prea mari sanse.
Cu fiecare cazinou care se inchide statul pierde anual de la buget zece miliarde de lei. Cresterea fiscalitatii determina doua masuri antisociale, si anume reducerea drastica a numarului de angajati si imposibilitatea acordarii unor cresteri salariale pentru cei ramasi.
Crupierii si picolii care au ramas fara loc de munca s-au angajat pe vase de croaziera sau au plecat in cazinouri din Cipru, Turcia, Croatia, Palestina, Maroc, Ucraina sau Kenya. Tinind cont de faptul ca un cazinou mic lucreaza, in medie, cu 25 de crupieri,.3 pit-boss-i, 5 picoli si barmani si 10 persoane angajate pe posturi auxiliare, aproximativ 450 de angajati se reprofileaza sau pleaca in strainatate.
Strategia in turism a Guvernului Vasile este periclitata prin eliminarea cazinourilor care s-au inchis din circuitul turistic national. Ex-ministrul Akos Birtalan prevazuse amplasarea cazinourilor in zonele cu vad turistic, pentru exploatarea potentialului lor si marirea cotatiilor obiectivelor din tara. Cazinourile au investit sume ce ating pina la un milion de dolari in refacerea si renovarea cladirilor in care functioneaza (Victoria sau Palace).
Asociatia Organizatorilor Jocurilor de Noroc a cerut Ministrului Finantelor sa stabileasca taxe fundamentale pe realitatea din teritoriu si nu pe "presupuneri din birouri". In ultimii trei ani nu s-a mai deschis nici un cazinou. Singura exceptie este cazinoul Vatra Dornei din localitatea la care este actionar si Ministerul Culturii, care a investit un miliard de lei in renovare si reconstructia cladirii, declarindu-l "obiectiv strategic". Taxele aplicate jocurilor de noroc sunt de 3 – 7 la suta in Las Vegas, Nevada, si de 8 la suta in Atlantic City, New Jersey. (Mediafax)