Polonia merge mai departe

Am putea compara tragedia de la Smolensk cu drama americanilor din 11 septembrie 2001. Stupefactie, neputinta, durere la scara nationala. Dar, asa cum americanii au infruntat atunci lovitura, nici pe polonezi nu-i va vedea nimeni ingenuncheati. Mai devreme sau mai tirziu, se vor afla toate detaliile dezastrului si isi vor gasi raspuns intrebari precum "de ce atitia oficiali de rang inalt intr-un singur aparat de zbor?" sau "cit de jos era plafonul de nori, adica ceata de care vorbeste toata lumea?". Teoria conspiratiei are, si ea, spatiu larg de manevra, insa, dincolo de scenariile si piesele disparate care ies la iveala rind pe rind din acest puzzle al sortii, se poate schita drumul pe care il va avea de parcurs in viitorul imediat natiunea poloneza.

Ar trebui reamintit, inainte de toate, ca Polonia este singura tara din Uniunea Europeana care a avut crestere economica (1,6 la suta) anul trecut si despre care se estima, inainte de producerea accidentului din Rusia, ca isi va mentine trendul ascendent si in 2010, cu un avans de 2,75 la suta din PIB. Aceasta performanta s-a inregistrat in timpul presedintiei euroscepticului Lech Kaczynscki, principalul disparut in tragedia de simbata. Cu siguranta, meritul apartine guvernarii liberale ce a urmat mandatului scurt al fratelui geaman al fostului presedinte, Jaroslaw Kaczynscki, nevoit sa cedeze in 2007 din cauza unei legi prea dure a lustratiei (care a si atras o condamnare a Poloniei la CEDO).

E foarte putin probabil ca devansarea brusca a alegerilor prezidentiale, programate pentru sfirsitul anului, sa afecteze cotatiile actiunilor poloneze pe burse, chiar daca in accident a pierit si guvernatorul Bancii Centrale a tarii. Sondajele prevesteau deja infringerea lui Kaczynski la viitoarele alegeri in fata presedintelui Camerei inferioare (Dieta) a Parlamentului (Seim) – cel care de altfel a si preluat interimatul la sefia statului. Mai vizibile vor fi, in schimb, schimbarile in materie de politica externa. Lech Kaczinsky, un nationalist conservator profund religios, a avut perioada de glorie in ochii partizanilor sai tinind in sah atit Uniunea Europeana, in special Germania, cit si Rusia. In mandatul sau, Polonia s-a folosit de dreptul de veto pentru a bloca, in 2006, negocierile dintre UE ÅAAAŸi Rusia, in schimbul unui vast acord economic. Anul trecut a dat frisoane liderilor Uniunii, punindu-si semnatura in ceasul al 12-lea pe Tratatul de la Lisabona dupa ratificarea in Parlamentul de la Varsovia.

Dar politica agresiva uneori pe plan extern a costat scump. Tara cu resurse energetice limitate, Polonia s-a trezit ocolita de magistrala de gaze din Marea Baltica prin care rusii vor exporta gaze direct Germaniei. Nici "axa" Washington-Varsovia, promovata de fratii Kaczynski, pare sa nu fi adus avantaje polonezilor, care asteapta, ca si romanii, anularea vizelor. Ba, mai mult, centrul de greutate al sistemului antiracheta s-a mutat din Polonia in Romania, dupa cum a decis Administratia de la Washington cu doar doua luni in urma. Aceasta pierdere in plan militar este depasita acum de moartea atitor lideri ai armatei si ai fortelor de securitate, aflati in avionul prezidential. Isi va retrage Polonia cei 3000 de oameni din Afganistan, acum, dupa pierderea sefului Statului Major si a comandantilor Fortelor Terestre, Aeriene si Navale? Din nou, foarte putin probabil.

Istoria a aratat ca polonezii s-au ridicat dupa fiecare urgie care s-a abatut asupra lor. Si catastrofa de alaltaieri isi va ocupa locul sau in istorie, insa de data asta, dincolo de durerea momentului, polonezii au un atu foarte important: Guvernul premierului Donald Tusk care a condus tara ferind-o de criza economica ce a zguduit o lume intreaga.