Universitari in domenii de virf cu salarii de hamali

Actuala grila de salarizare a invatamintului universitar indica o anomalie a modului in care sint platite cadrele didactice cu functii mici. Universitari care predau astfel in domenii de virf, care ar putea cistiga bani frumosi la o firma privata lucrind in domeniul pe care l-au studiat in facultate, sint cadre didactice, un statut onorabil si munca multa pentru un salariu de nimic. Chiar si asa noua grila de salarii, ce se regaseste in Legea Salarizarii unice, le-ar putea reduce salariile. In aceste conditii intemeierea unei familii ori o locuinta proprie sint  dorinte greu de realizat in prezent pentru cei ce lucreaza ca asistent sau lector universitar. Daca pina in acest an salariul de la universitate mai putea fi suplimentat de banuti adusi prin colaborarea pe diverse proiecte de cercetare, datorita crizei financiare au fost reduse atit fondurile pe proiectele care au primit deja aprobarea pentru finantare, dar nici competitii noi nu se mai organizeaza.

La Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" un asistent universitar de la Facultatea de Automatica si Calculatoare cistiga lunar 1.300 lei in mina. Salariul sau, ca si ale tuturor cadrelor de la UTI se calculeaza adaugind 0,25% la salariul minim din grila, adica la coeficientul de ierarhizare 1.

Conform noii grile de salarizare, coeficientul de ierahizare pentru un asistent universitar cu o vechime de 2 ani este de 2,35, iar pentru o vechime cuprinsa intre 6 si 10 ani – 2,4. Salariul pe care il va cistiga este inmultit cu 705, valoarea coeficientului 1.

Astfel, un asistent cu o vechime de 4 ani ani, va cistiga 1.184 lei, salariul net, sub valoarea din prezent. Adrian Burlacu a obtinut grad de asistent la Automatica si Calculatoare, anul trecut, cind a terminat doctoratul. "Am descoperit ca e un lucru placut sa lucrezi in domeniul acesta, pe partea didactica si de cercetare. Esti lasat sa explorezi lucrurile pe care le consideri interesante, poti imbina mai multe domenii, nu trebuie sa mergi pe o singura directie", a declarat Adrian Burlacu, cu o vechime la catedra de patru ani. 

Norma sa didactica este de 12 ore de predare pe saptamina, la care se adauga orele de pregatire a cursurilor si cele alocate cercetarii, in total peste 40 de ore pe saptamina. „A pregati o ora de laborator calitativ inseamna foarte multe ore dedicate pentru a fi la curent cu ceea ce e nou in domeniu", spune Adrian.

Pe linga pregatirea orelor,  orice cadru didactic trebuie sa faca si cercetare. "Daca nu esti in pas cu noile cercetari europene ori mondiale din acest punct de vedere, al cercetarii, ramii nul. Iar pentru cercetare, teorie si aplicatii, ai nevoie de minim 6 ore pe zi. La noi saptamina de lucru se termina duminica si incepe luni", explica Adrian zimbind.

In timpul anilor de doctorat a participat la doua proiecte de cercetare, insa acum nu mai sint nici granturi care sa poata fi accesate, nici competitii de cercetare, din cauza crizei economice. Pe moment nu colaboreaza cu diferite firme din domeniul sau, practica intilnita in strainatate. Astfel, singurul sau venit este cel de la facultate. "Daca as avea colaborari ar insemna sa renunt la calitatea actului didactic. Poate ca sint un visator pentru ca inca mai cred in asta", a spus Adrian Burlacu. Momentan, salariul sau net este de 1.300 lei, la care ar trebui sa se mai adauge inca 200 de lei, sporul de doctorat.

Adrian locuieste intr-un apartament al unor cunoscuti, unde din fericire nu plateste chirie, unde costurile de intretinere lunare se ridica la 500-600 de lei pe luna, la care se adauga banii de benzina, in jur de 250 de lei, plus costurile de intretinere personale. Desi in prezent este necasatorit se gindeste pe viitor sa-si intemeieze o familie. Pentru aceasta are nevoie si de o casa. Cu salariul de acum insa este imposibil sa-si cumpere chiar si un apartament al sau. "Nu-mi permit sa-mi fac o rata, ar fi o sinucidere. Daca as vrea sa-mi cumpar o casa, rata lunara ar fi de cel putin 250 de euro, cu ce as mai ramine daca salariul meu acum este de 300 de euro? In plus, ce banca m-ar baga in seama la un asemenea venit", se intreaba Adrian.

Daca pe viitor salariul sau la catedra nu va creste, Adrian ar putea renunta la acest serviciu pentru a lucra la o firma de profil. "Poate o sa vreau sa-mi intemeiez o familie. Sper ca in perioada urmatoare lucrurile sa se mai aseze. Altfel deciziile de acest gen sint de obicei redicale, cum ar fi aceea de a-ti da demisia de la un loc de munca unde lucrezi cu placere pentru a lucra la o firma pentru bani ori daca nu, a scadea calitatea invatamintului prin alte colaborari. Poate vor mai creste salariile ori voi avansa pe post", spune Adrian Burlacu.

Colegii sai de facultate lucreaza in prezent la firme de profil, daca nu sint la masterat ori la doctorat in strainatate. "Salariul minim in domeniu daca lucrezi la o firma este peste 2.500 de lei pe luna in Iasi", spune Adrian. In strainatate salariul este insa mult mai mare. „Sint exemple de studenti de-ai nostri care lucreaza inafara. Un masterand care a terminat in strainatate si lucreaza in domeniu cistiga peste 3.000 de euro pe luna", spune Adrian Burlacu.

"Nu mai reuseam sa facem fata"

Colegul sau de la Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial, de asemenea asistent universitar, ce cistiga 1.400 lei in mina, si-a dat demisia de curind de aici intrucit nu mai facea fata cheltuielilor, casatorit fiind si avind si un copil mic. A plecat sa lucreze pentru o firma de profil, ce isi va deschide sediul in Iasi, pe un salariu de aproape trei ori mai mare, respectiv 4.000 de lei.

Adrian Iosub locuieste impreuna cu sotia sa si copilul de 11 luni intr-o locuinta de servici, unde plateste utilitatile, la care se adauga costurile de intretinere ale familiei sale si o rata la banca. "Ne descurcam la limita, mai ales cu copilul, care este mic si are nevoie de multe lucruri. Avem o rata la un teren de 200 de euro pe luna, nu mai reuseam sa facem fata. Terenul l-am cumparat pentru a ne construi o casa", a spus Irina Iosub, sotia lui Adrian Iosub, fost asistent universitar. "Era un baiat foarte bun, ne pare rau ca a plecat. A fost doi ani asistent si a plecat acum o saptamina pentru a lucra la o firma. E foarte rau ca ne pleaca oamenii buni", a spus prof.dr. Gheorghe Nagit, decanul facultatii.

Un sef de lucrari la aceeasi facultate cistiga pe aceeasi scala, respectiv cu un plus de 0,25 la grila minima de salarizare, 1.900 lei net, unde intra sporul de doctorat, sporul de vechime si salariul de merit. O vechime cu opt ani mai mare fata de fostul sau coleg, care si-a dat demisia si un salariu cu 500 lei mai mare, cu toate sporurile incluse. Daca s-ar reveni la grila minima, cum a promis conducerea universitatii pentru a reduce cheltuielile, salariul sau ar fi de 1.700 de lei, cu tot cu sporurile incluse.

Conform noii grile de salarizare cea mai mare valoare a coeficientului de ierarhizare pentru peste 40 de ani vechime la un sef de lucrari este de 3,65, ceea ce inseamna un salariu de 2.573 lei brut, mai exact 1.802 lei salariul net. Asadar, dupa 40 de ani de activitate, un sef de lucrari ar cistiga 1.802 de lei, fara sporuri, mai putin decit cistiga acum cu 10 ani vechime, cu tot cu sporuri incluse.

"Problema e ca in legea de salarizare unica dispar sporurile, care sint incluse in salariul de baza, din cite stiu. In prezent, odata cu salariul de baza cresc si sporurile, care se calculeaza folosind un anumit procent din salariul de baza", a declarat un sef de lucrari de la Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial.

Sef de lucrari platit mai prost decit un doctorand cu bursa

Rodica Chiper si Cristian Aghion, amindoi in virsta de 32 de ani sint cadre didactice la Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei. Ca asistent universitar cu 5 ani vechime, Rodica are un salariu net de 1.400 lei, in timp ce Cristian, ca sef de lucrari cu 7 ani vechime are un salariu net de 1.500 lei. Din aceasta luna la salariul sau ar trebui sa se mai aplice inca 15%, sporul de doctorat. "Colegul meu, de asemenea sef de lucrari, nu depaseste 1.600 lei net cu tot cu spor de doctorat", a spus Cristian.

Un doctorand la studii de zi, care beneficiaza de bursa Brain din fonduri structurale, este platit cu 1.850 lei pe luna pentru a face cercetare si pentru a-si pregati lucrarea de diploma, pe care trebuie s-o sustina in trei ani. "Ar fi mai bine sa fiu doctorand, unde as putea primi 1.850 lei, as locui in camin, nu ar trebui sa mai predau si nici sa pregatesc orele, nu ar trebui sa mai fac si alte activitati la catedra si pe deasupra as lua bani mai multi", spune dezamagita de aceasta situatie Rodica.

Singurele lor venituri suplimentare sint cele realizate la plata cu ora, dar nu toate cadrele didactice pot realiza activitati de acest gen. "Semestrul acesta am noua ore suplimentare pe saptamina, platite cu 28 de lei ora. Sint niste venituri salariale extraordinar de mari pentru salariul nostru. Seful de catedra face eforturi foarte mari pentru a fi posibil acest lucru", a spus Rodica Chiper. Ea locuieste in spatiile de locuit oferite de universitate pentru cadrele didactice. "Pina nu voi ajunge profesor, adica cu putin noroc peste vreo 20 de ani, nu cred ca voi avea o casa a mea, cu salariul de acum", spune Rodica. In urma cu un an a reusit sa-si cumpere o masina, dar si aceasta in rate, pentru care trebuie sa plateasca 7 ani. "Daca locuiam cu chirie nu aveam cum sa fac asta", spune Rodica Chiper.

In aceste conditii participarea la conferinte internationale, ce aduc puncte si prestigiu unui cadru didactic si ajuta totodata la promovarea in functie sint considerate un moft. "Am mers anul trecut la Timisoara la o conferinta, pentru ca m-a sustinut material profesorul care imi coordoneaza lucrarea de doctorat. Doar sustinerea lucrarii a costat 75 de euro si daca mai adaugi masa, cazare si trasportul pina acolo, ajunge in total jumatate din salariul meu. In afara tarii n-am fost niciodata la conferinte", a spus Rodica.

De obicei la manifestari stiintifice merg doar cei care au bani din contracte de cercetare. "Pentru a sustine o lucrare inafara la o conferinta costa minin 300 de euro. Pina de curind cei ce organizau conferintele mai acceptau sa trimitem lucrari si fara sa le sustinem, mai exact fara prezenta noastra, intrucit stiau ca sintem din Romania si aici trebuie sa ne platim singuri participarea la conferinte", a spus Cristian.

"In 2007 am fost cu o bursa de doctorand in Malta. Aveam acolo un coleg din Germania ce trebuia sa mearga in Elvetia pentru a prezenta un articol. Ei bine, universitatea din Malta i-a platit toate cheltuielile, ei considerau ca face cinste institutiei sa ii reprezinti la o manifestare stiintifica", a spus Cristian. "Trebuie sa vorbim insa si de partile bune. Chiar daca nu mergem la conferinte si avem o idee foarte buna poti s-o trimiti la o revista internationala. Pina iti publica insa lucrarea trebuie sa treaca prin multe recenzii, de obicei dureaza cam 2 ani Asta daca este o lucrare valoroasa", a spus Rodica.

"O sa vreau o casa in curind"

Cristian este casatorit si locuieste tot in spatiile oferite cadrelor didactice de universitate. Are o masina proprie, pe care a reusit sa o cumpere fara credit, doar pentru ca a mai facut citeva economii cu banii de la nunta. "O sa vreau o casa probabil, in curind", spune Cristian.

Pentru a face asta insa probabil va fi nevoie sa lucreze in paralel si in alta parte. "Am avut anul trecut o colaborare cu o companie cunoscuta, nu pentru mult timp. Pentru patru ore pe zi intr-o luna cistigam 2.500 de lei. Dar acestea sint colaborari sporadice, doar daca au nevoie de o cercetare pe o anumita tema si se intimpla sa te pricepi, dar pentru asta trebuie sa mai fi avut si alte colaborari care sa te recomande", spune Cristian.

Chiar daca e nevoie de sacrificii pentru a avea acest loc de munca, Rodica si Cristian merg la universitate cu placere. "Imi place foarte mult ceea ce fac", spune Cristian. Aceasta desi colegii lor de facultate muncesc acum in Iasi, in Bucuresti sau in strainatate pe salarii mult mai mari. "In Iasi se cistiga lejer 1.500-2.000 de euro la companii renumite de profil. La Bucuresti se cistiga mai mult de 2.000 de euro", a declarat Cristian Aghion.